Complex Monahal

Complexul Monahal de la Snagov este un lacas de cult al calugarilor din Ordinul Carmelitanilor Desculti, un ordin contemplativ călugăresc catolic cunoscut prin austeritatea sa. S-a dorit a fi un concept inspirat din arhitectura traditionala romaneasca dar reconsiderat, modernizat, adaptat nevoilor actuale. Dorinta beneficiarului a fost de a elimina ca impediment asocierea detaliului de arhitectura cu simbolurile religioase si de a construi totul in spiritul locului fara a-l profana in vreun fel. Regasirea si asumarea arhitecturii traditionale a fost un castig, o experienta extraordinara. Austeritatea ordinului si simplitatea din arhitectura traditionala romaneasca se potrivesc de minune dar simplitatea detaliului nu inseamna eliberarea totala de ornament ci punerea lui in valoare. Un joc de alb si negru al fatadelor innobilate de lucratura lemnului, o lucratura inspirata din mestesugul maestrului dulgher. Capul de cal, simbol al maiestriei, este laitmotiv al detaliului la sarpanta, consolele incadreaza ferestrele si impun un ritm, stalpii masivi din lemn exprima forta iar forma sarpantei linisteste prin curgerea ei.
Un turn, manastire, casa de oaspeti si biserica; impreuna adunate nasc doua curti. Una ritualica, un chiostro destinat exclusiv calugarilor, cealalta, mai mare, avand rol de regrupare, de linistire spirituala, odihna sub poala blanda a bisericii.
Intregul ansamblu poarta aceasta haina croita traditional, nu copiata ci interpretata, biserica insa, merge mai departe si ascunde in interior un univers sui generis, o interpretare moderna a structurii stravechi, o curgere aparte a fortelor. Imaginea boltii vechi e desfacuta si lasa loc frumusetii structurii din lemn mereu ascunse in stravechime. Si bolta sprijina pe 12 stalpi, coaste din lemn lamelar, care s-agata de ziduri si calca puternic pe consolele solide din beton. Pardoseala zebrata, un granit natural, face trecerea de la intuneric la lumina, din profan in divin, pasind peste pardoseala de sticla ce acopera cripta in care lumineaza focul vesnic ce ne aminteste ca de acolo venim si ca toti vom ajunge candva acolo... Poarta de intrare in biserica este masiva, din lemn cu elemente din bronz turnat avand ca tema Buna Vestire. Lemn slefuit manual si o fasie de sticla transparenta care invita, alaturi de manerul usii, catre inauntru. Vitraliile sunt simple, pe tonuri calde de galben, menite sa imblanzeasca putin zveltetea structurii din lemn. Mozaicul, neinceput inca, pe tonuri de auriu, va umple integral zona altarului, aducand indirect lumina catre interiorul bisericii. Balcoanele laterale se agata puternic de structura din lemn prin curgerile metalice ale lirelor, element nascut din nevoia de a diminua o posibila masivitate a structurii in partea mediana ce ar fi putut dezechilibra astfel armonia generala.