Urbanismul - serie nouă

La 15 noiembrie 1923, într-un climat marcat de ample eforturi de structurare a urbanismului ca domeniu distinct în România, apărea „lunar sub conducerea Biroului Central al Uniunei Oraşelor” MONITORUL UNIUNEI ORAŞELOR DIN ROMÂNIA, Organ Oficial al Asociaţiunei Comunelor Urbane. Începând cu anul 1932, MONITORUL apare cu titlul URBANISMUL (Monitor al Uniunei Oraşelor din România), „sub îngrijirea Institutului Urbanistic al României” (înfiinţat în 1931).
Revista URBANISMUL–SERIE NOUĂ, editată de Registrul Urbaniştilor din România, apare în 2008, fiind până în prezent singura revistă românească de urbanism. Ea are ambiţia de a continua demersurile iniţiate de Cincinat Sfinţescu, animatorul notabil al revistei URBANISMUL în perioada interbelică, într-un context social, politic şi economic similar, în care o reevaluare a urbanismului şi amenajării teritoriului, de către profesionişti şi public deopotrivă, se impune.
Revista nu se adresează doar profesioniştilor, încercând să atragă şi publicul larg preocupat de probleme de urbanism. Structura revistei este subordonată principiilor diversităţii, echidistanţei, profesionalismului. Fiecare număr tratează într-o manieră cuprinzătoare şi echilibrată un subiect de interes al momentului (Dosarul) şi semnalează evenimente, opinii, recenzii semnalând apariţia unor publicaţii în domeniu, proiecte notabile. Subiectele abordate aduc în discuţie momente importante din memoria domeniului urbanismului în România – Momente de urbanism românesc, număr prilejuit de aniversarea a 100 de ani de urbanism european, teme de interes naţional – Sibiu, Capitală culturală europeană (2008), Satul ca peisaj cultural şi Bucureşti-550 de ani (2009), Dobrogea (2010), teme de actualitate europeană – Polii de creştere în România (2010), Cultură urbană (2011), Mobilitate (2011), Regionalizare (2011), încercând să menţină permanent paralela istorică prin reluarea unor articole apărute în revista interbelică premergătoare (rubrica Repere reluată în fiecare număr), pe teme de perpetuă actualitate românească.
Pentru temele care au depăşit aria de referinţă a României, înscriindu-se în gama preocupărilor europene, redacţia a solicitat şi opinia unor actori europeni importanţi (Françoise Choay, Marcel Rommerts, Pieter de Haan, Pietro Elisei, Ger Duijings, Andreas Faludi şi alţii). Un rol important în structura revistei îl joacă şi transcrierea unor dezbateri şi mese rotunde organizate de RUR sau de alţi actori din domeniu pe tema Dosarului.
Începând cu 2011, colegiul şi redacţia revistei Urbanismul-Serie nouă au decis reluarea unui alt demers iniţiat de revista Urbanismul, Biblioteca Institutului Urbanistic, sub forma colecţiei Biblioteca Urbanismul-Serie nouă. Primul număr din această colecţie a fost volumul Pentru o antropologie a spaţiului (Françoise Choay, traducere Kázmér Kovács). Al doilea volum al colecţiei, în prezent în pregătire pentru tipar, este Imaginea oraşului (Kevin Lynch, traducere Alexandru-Ionuţ Petrişor).