Conceptul de dezvoltare a aşezărilor umane incluse în parcuri naţionale - studiu pilot - Sat Peştera

Peştera este un sat cu valoare culturală majoră formată pe o bază naturală de excepţie (platou la 1000m altitudine în pasul Bran-Moieciu între Bucegi şi Piatra Craiului) afectat de conflictul profund dintre ruralitate şi modernizare în contextul creşterii rapide din ultimii ani. Deşi acesta apare iniţial în perioada industrializării şi ulterior a colectivizării, având ca implicaţii majore mutaţii în stilul de viaţă al locuitorilor, conflictul revine în prezent ca fenomen cauzat de turism.
Conceptul de dezvoltare elaborat în 2008-2010 a avut drept obiectiv identificarea, caracterizarea şi inventarierea elementelor care compun peisajul de patrimoniu al satului Peştera, decriptarea modului în care modernizarea acţionează asupra evoluţiei acestora, şi ulterior, ca finalitate, oferirea unui model de dezvoltare bazat pe specificitate.
Pentru prima parte a studiului, cea de investigaţie şi analiză în patru anotimpuri diferite, am folosit două tactici complementare ca metodă de analiză: telescoparea progresivă pentru a înţelege clar determinantele şi elementele de presiune în cazul satului Peştera şi descompunerea pe multiple straturi de analiză şi recompunerea lor într-o înţelegere sintetică. Concluzia este prezentată într-un text exponent al specificului localităţii şi într-o serie de fişe care explică pentru fiecare strat analizat motivele de atracţie, respingere, factorii de presiune, riscuri posibile, vulnerabilitatea şi o serie de recomandări. În timp ce telescoparea a presupus trecerea prin nivelurile regional, local, sat, tipologie de gospodărie, activitate umană, analiza tematică a cuprins straturi precum peisaj natural şi antropic (cromatică, limite, percepţie, variabilitate), geomorfologie, pedologie, hidrografie, accesibilitate, floră, faună, agricultură, mod de ocupare a parcelelor, specific arhitectural şi tehnologic, produse locale.
Partea a doua a constat în elaborarea unui regulament specific de construire diferit de cel existent (al comunei - satul având la acel moment prescripţii identice cu partea din vale, mult mai urbanizată). Regulamentul a fost astfel conceput încât să încadreze în legislaţia în vigoare, dar cu accent pe principii şi măsuri precum conservarea peisajului cultural sau punerea în valoarea şi protejarea peisajului agricol traduse în recomandări privind dezvoltarea specifică a satului. Regulamentul ilustrat (pentru o mai bună înţelegere) a urmărit conservarea caracteristicilor generatoare ale satului şi evitarea inserţiilor brutale, prin prescripţii tipice precum mod de ocupare a parcelei, împrejmuiri, materiale, până la modul de proporţionare a clădirilor, cod de culori, amenajarea domeniului public, echipare edilitară prin măsuri ecologice,etc. S-au stabilit de asemenea 14 orientări pentru dezvoltarea aşezărilor umane situate în parcuri naturale, subliniind totodată necesitatea informării populaţiei (făcută de autorii studiului printr-un calendar explicativ al valorilor ce urma a fi distribuit sătenilor).