Decor şi costume pentru „Manhattan Medea” de Dea Loher
Autor:
Irina Moscu
Beneficiar:
UNATC Bucuresti
Localizare:
România
Concept scenografic – Manhattan Medea după Dea Loher
Conceptul scenografic pentru această piesă a fost acela de a reaminti, într-un mod simbolic de Medeea lui Euripide. Imaginea cetăţii greceşti a fost transpusă aici, într-o interpretare contemporană şi racordată la generaţia “computer” şi anume, aceea unui joc “tetris”. Imaginea zidului cetăţii, a polisului grecesc care se construieşte cu ajutorul cărămizilor/lespezilor de piatră a fost aici văzută ca un joc cu piese de tetris care se aşează perfect una peste cealaltă formând un zid.
Adusă totuşi în contemporan, aici ideea polisului este transferată imaginii oraşului modern, în cazul nostru New-York-ul zilelor noastre.
Zidul care se formează din aceste piese de joc devine o suprafaţă mare de proiecţie pe care vedem aşezate imagini din New-York. Tot aceste piese de tetris, grupate şi regrupate vin să sugereze imaginea unei siluete de oraş. Pe aceste siluete sunt proiectate momente din viaţa Medeei, amintiri, flash-uri, imagini de oraş, de aglomeraţie urbană etc. care completează astfel atmosfera din scenă şi aşează acţiunea într-un cadru bine determinat.
Aceste piese de tetris, pe lângă rolul lor estetic/vizual, au şi un rol funcţional. Ele pot fi aşezate astfel încat să fie folosite fie ca scaun, bancă, masă, cavou/mormânt etc.
Pardoseala este şi ea tratată ca o tramă rectangulară simplă. Aceasta tramă aminteşte de planul urbanistic al unui oraş, de străzi şi zone construite. De aceea şi piesele de decor se aşează perfect pe această tramă, stabilind astfel o regulă în scenă. în afara menirii sale de a umple scena şi a completa estetic decorul, are şi un rol practic şi anume de a da coordonate clare dansatorilor şi celor de la proiecţii/mapping/lumini pentru ca acestea să se aşeze perfect pe obiectivele stabilite.
Ecranul alb de pe fundal, cu o siluetă raportată la scara umană, are şi el rol de a încadra decorul în scenă. De asemenea el este prezent pentru a servi teatrului de umbre dar şi ca suprafaţa mare de proiecţie.
Costumele dansatorilor sunt interpretări moderne a costumului antic grecesc, cu falduri mari, cu materiale grele care pică liber.
Conceptul scenografic pentru această piesă a fost acela de a reaminti, într-un mod simbolic de Medeea lui Euripide. Imaginea cetăţii greceşti a fost transpusă aici, într-o interpretare contemporană şi racordată la generaţia “computer” şi anume, aceea unui joc “tetris”. Imaginea zidului cetăţii, a polisului grecesc care se construieşte cu ajutorul cărămizilor/lespezilor de piatră a fost aici văzută ca un joc cu piese de tetris care se aşează perfect una peste cealaltă formând un zid.
Adusă totuşi în contemporan, aici ideea polisului este transferată imaginii oraşului modern, în cazul nostru New-York-ul zilelor noastre.
Zidul care se formează din aceste piese de joc devine o suprafaţă mare de proiecţie pe care vedem aşezate imagini din New-York. Tot aceste piese de tetris, grupate şi regrupate vin să sugereze imaginea unei siluete de oraş. Pe aceste siluete sunt proiectate momente din viaţa Medeei, amintiri, flash-uri, imagini de oraş, de aglomeraţie urbană etc. care completează astfel atmosfera din scenă şi aşează acţiunea într-un cadru bine determinat.
Aceste piese de tetris, pe lângă rolul lor estetic/vizual, au şi un rol funcţional. Ele pot fi aşezate astfel încat să fie folosite fie ca scaun, bancă, masă, cavou/mormânt etc.
Pardoseala este şi ea tratată ca o tramă rectangulară simplă. Aceasta tramă aminteşte de planul urbanistic al unui oraş, de străzi şi zone construite. De aceea şi piesele de decor se aşează perfect pe această tramă, stabilind astfel o regulă în scenă. în afara menirii sale de a umple scena şi a completa estetic decorul, are şi un rol practic şi anume de a da coordonate clare dansatorilor şi celor de la proiecţii/mapping/lumini pentru ca acestea să se aşeze perfect pe obiectivele stabilite.
Ecranul alb de pe fundal, cu o siluetă raportată la scara umană, are şi el rol de a încadra decorul în scenă. De asemenea el este prezent pentru a servi teatrului de umbre dar şi ca suprafaţa mare de proiecţie.
Costumele dansatorilor sunt interpretări moderne a costumului antic grecesc, cu falduri mari, cu materiale grele care pică liber.
Panouri pentru expoziție
Click pe panouri pentru a le vedea la mărimea orginală (se vor deschide într-o fereastră nouă)
