Comentariul autorului:
Povestea casei BAC începe ca o provocare: aceea de a imagina o locuință pe un singur nivel, în mediul rural, care să răspundă nevoilor unei familii cu doi copii mici. Singura cerință estetică impusă de beneficiar a fost păstrarea intactă a pomului bătrân din curte.
Deși am încălcat regula inițială a unei case pe un singur nivel, am argumentat arhitectural această alegere, iar conceptul a fost atât de bine primit încât beneficiarul a decis să îl urmeze fără nicio modificare față de propunerea inițială.
Casa se compune din două volume distincte, unite printr-un corp de legătură care se așază firesc pe panta dealului, integrându-se prin extensia soclului pietruit transformat în ziduri de sprijin. Volumele orientate către intrarea principală te invită înăuntru, într-o zonă mai introvertită, ce ascunde vitrajele ample aflate în spate. Spre curtea posterioară, aceleași volume devin mai închise, mai protectoare. Accesul, plin și opac, contrastează cu vitrajul din holul de intrare, care se deschide către terasa exterioară și către părul bătrân păstrat pe sit.
adaptabile scenariilor de viață ale unei familii cu copii mici.
În mod natural, spațiile de noapte au fost amplasate la demisol. Proporțiile volumului au permis deschiderea ferestrelor către sud, astfel încât camerele beneficiază de lumină naturală și de o relație directă cu pământul — o legătură mai intimă, pe care o poți simți desculț, prin iarba ce crește la marginea casei. Zona acoperită de terasa de la parter protejează biroul de razele directe ale soarelui, dar funcționează în același timp și ca un „tablou texturat” care aduce inspirație în interior.
Astfel, chiar pe o parcelă deschisă și generoasă, am reușit să creăm spații cu caracter diferit, adaptabile scenariilor de viață ale unei familii cu copii mici.
