.jpg-d2.jpg)
Comentariul autorului:
În fenomenul arhitectural, de regulă, mai toate dispar în timp, rămânând la final doar și doar Locul. Contextul unei amenajări urbane istorice complexe în acest sens poartă și un parcurs invers.
Impulsurile inițiale ale devenirii unor formațiuni adesea răsună în calitatea manifestărilor care se dezvoltă pe seama lor. Așa s-a întâmplat și în cazul acestei străzi conturate în urma construirii de către Matia Corvin a unei biserici monahale chiar în axul străzii, ca și un impozant capăt de perspectivă. Apariția fortificațiilor orașului la finele secolului al XV-lea favorizează așezarea unei ”liniști” - acest vid, care prin întretăierea drumului de odinioară al Lupilor, a transformat strada în cea mai amplă fundătură a orașului medieval.
Întâlnirea noastră cu acest loc s-a desfășurat cu mult timp în urmă, iar mărturii legate de devenirea lui au fost adunate fără miză, temeinic, timp de zeci de ani. Momentul concursului a reprezentat doar un punct în acest continuum. Astfel se naște și esența propunerii: o întrebare despre ceea ce este acolo, cu forța acestuia de a organiza viața, și puterea unui răspuns care se subordonează și lasă valorile înscrise să se reveleze singure. La apariția concursului de soluții inițiat de OAR și municipalitate pentru amenajarea acestui spațiu, știam că toate se stratifică de-a gata și nu avem de născocit nimic nou, ci doar de eliberat, precum sculptorul elimină restul de marmură de pe bloc.
Puteți numi orice altă stradă istorică care posedă o acumulare atât de mare de valori legate exclusiv de sferele culturale și spirituale, fără nicio incursiune din partea planului lumesc al negoțului? Prezențele verticale se concretizează în cele unsprezece instituții de învățământ și bibliotecă, palatele nobiliare, ansamblul caselor profesorilor, o mănăstire, un teatru și tipografie de odinioară, precum și bisericile care constituie dominanta celor două străzi. Prezență mai firavă în comparație, și totuși definitorie, Coloana Sfânta Maria joacă rolul focalizat de simbol ultim al legăturii dintre pământ și cer.
Prima de acest fel din regiune, plantația istorică de aliniament a străzii a reprezentat punctul de plecare al tuturor deciziilor legate de vegetație. Șirul istoric de tei s-a întregit prin înlocuirea exemplarelor bolnave sau nepotrivite. Pentru segmentele stradale umbrite, s-au ales glădițe, al căror frunziș decorativ și mărunt lasă lumina să pătrundă difuz și cald. Singurele excepții sunt prezențele anticului Ginkgo Biloba, ce formează un cerc amplu auriu în jurul Coloanei Maria. Pe segmentul culminant, spațiul stradal capătă calități speciale potențate de dispunerea liberă și densificată a arborilor și în miezul spațiului, precum și de tratamentul suprafețelor cu pietriș coagulat. Liniștea instaurată odată cu dispariția autovehiculelor este redată ca o principală calitate a spațiului prin sunetul apei fântânii. Iluminatul nocturn a fost soluționat la înălțime mică, cu scopul flatării scării umane și al protejării păsărilor.
În spațiul public, unde totul se desfășoară la scară vastă, adevărata forță a arhitecturii se ascunde în tratarea topografiei ca instrument al spațializării, tradusă în gesturile, semantice și tehnice, mărunte. O ridicare de câțiva centimetri, o coborâre abia simțită, acolo privirea, pasul și apa se reașază. Pornind de la geometria medievală a străzii în două ape, lespezi mari de piatră semiprețioasă de labradorit se întind din front în front, sugerând modul propriu de locuire a străzii timp de secole. Întreaga stereotomie, precum și fiecare întâlnire de piatră cu soclurile clădirilor, mobilierul și arborii, a fost atent proiectată și asistată pe întreg demersul edificării. Este prima intervenție urbană de amploare din regiune realizată cu materiale provenite din România și din țările vecine, Ucraina și Turcia, și la care substraturile permeabile și atent drenate sunt lipsite complet de adaos de ciment, protejând astfel și infrastructura clădirilor, în marea majoritate obiecte de patrimoniu, și contribuind la retenția locală a apelor meteorice, betonul utilizându-se exclusiv la fundațiile obiectelor izolate. Dalele sunt intenționat erodate înaintea poziționării in situ pentru a ajuta piatra să se așeze firesc și a scădea semnificativ șansele de fisurare des întâlnite în lucrul cu materiale naturale, îndepărtând aspectul industrial caracteristic pavajelor contemporane. Diversitatea pietrelor prelucrărilor acestora evocă atmosfera medievală.
Execuția a fost marcată de multe provocări, începând cu o pandemie și continuând cu un război la graniță, aceste fenomene afară din controlul nostru au lăsat urme precum niște riduri pe fața lucrării. Am încercat să lăsăm, însă, urme intenționate despre mărturiile descoperite: o fântână în fața bisericii, o schimbare de front stradal, ziduri de fortificație și porți, arbori istorici, familii protectoare ale urbei, alfabetul latin, dinții de lup. Unicitatea lucrării stă în bogăția detaliilor gândite anume pentru ea, ca o oglindă a demnității locului. Prin colaborarea cu meșteri locali sau vecini țării, care încă practică meserii artizanale, fiecare element metalic și de piatră a fost special creat pentru proiect. O spirală anunță că am ajuns într-un loc. Un pelican își mănâncă pieptul ca sacrificiu.
