Locuințe colective Câmpia Turzii

Autor(i):
arh. Sergiu Tîrziu, arh. Alexandru Greceniuc, arh. Andrada Danovici-Bolboacă, s.arh. Cristi Gorgan
Colaboratori:
proiectant de rezistență: ing. Gheorghe Petrovay
proiectant de instalații: Kemp Proiect- Marius Pop
fotograf: viewcatchers
Localizare:
România, jud. Cluj, Câmpia Turzii
Parametri:
RH: P+5E+Supanta / Sd: 1744 m2 / Su: 1522 m2 / POT: 9 / CUT: 0.45 / Cost: 800 €/m2

Comentariul autorului:

Amplasat într-un context limitrof, aflat între țesutul în expasiune al localității Câmpia Turzii și câmpurile agricole deschise, proiectul propune o intervenție arhitecturală strategică în acest peisaj în trasnformare. Clădirea amplasată în această zonă hibrid beneficiază astfel atât de peisajul agrar cât și de conexiunea cu rețeaua urbană.
Într-un peisaj în care dezvoltările sunt adesea lipsite de viziune, acest proiect propune o formă de arhitectură responsabilă, care reînnoadă legătura dintre formă, sit și locuire. Este o afirmație despre cum putem construi dens la periferia orașului fără a renunța la calitatea vieții, identitatea locului sau expresivitatea arhitecturală.
Volumetria este pe de-o parte o reinterpretare la scară mare a șarpantei, un element profund recognoscibil în imaginarul arhitectural local, redimensionată într-un gest abstract, asimetric și sculptural, iar pe de altă parte este un răspuns la cerințele și exigențele regulamentului local.
Materialitatea este redusă la esențial: o fațadă albă minerală, un acoperiș metalic în aceeași nuanță și tâmplării în tonuri calde, toate contribuind la o prezență calmă în peisaj. Această imagine susține ideea de simplitate, claritate volumetrică și neutralitate în context.
Dispunerea planimetrică oferă eficiență funcțională și adaptabilitate, menținând în același timp o atenție sporită pentru orientare, lumină naturală și relația cu peisajul. Retragerile succesive ale etajelor superioare determină o diversitate de tipologii la nivelul apartamentelor și o varietate a spațiilor exterioare (logii, terase), care conferă locuirii o dimensiune personală și intimă în cadrul unei structuri colective.
Acest context tensionat, dar promițător, devine astfel fundalul pentru o arhitectură care caută să reconcilieze identitatea locală cu nevoile contemporane de densificare și comunitate. Răspunsul pe care proiectul îl oferă acestui context reprezintă o locuire colectivă care propune un model alternativ de densitate, fără a sacrifica relația cu locul, cu lumina sau cu comunitatea.