Comentariul autorului:
Apa-industrie, apa-port, apa-grădină, apa-educație, apa-divertisment, apa-oraș.
Belgrad este un oraș născut între două ape, Sava și Dunărea. Cu toate acestea condițiile politice, economice și hazardele naturale au dus la o dezvoltare separată a orașului și malurilor sale, acestea ajungând să fie integral utilizate în scop industrial, iar mai apoi abandonate. În prezent malul Dunării este privit drept un spațiu rezidual, lipsit de viață, a cărui relicve industriale zac printre vegetația abundentă și amintirile unei perioade apuse. Aceste locuri dormante sunt actual readuse in discuție prin amenajarea Parcului Liniar al Belgradului pe fostele șine ferate ce separau în trecut malurile apei de restul orașului.
Situată pe malul drept al Dunării în apropiere de centrul orașului Belgrad, Marina Dorćol este astăzi unul dintre cele mai discutate situri pentru o dezvoltare urbană ulterioară, un fost spațiu industrial unde multiple straturi istorice, economice și politice se întâlnesc la baza ruinelor fostei termocentrale "Snaga i Svetlost", construită în 1932. Astfel, originile mariei sunt legate de electrificarea și modernizarea Belgradului în perioada interbelică, de optimismul unui viitor bazat pe industrie și producție. Ea era, de fapt, portul în care erau aduși cărbunii utilizați în termocentrală pentru a alimenta cu căldură întregul oraș. Aceasta a fost însă abandonată în 1970 din cauza faptului că nu mai făcea față cererii.
Intervenția urmărește astfel reintegrarea marinei în viața urbană și pune accentul pe conservarea și reinterpretarea patrimoniului cultural industrial existent, precum și pe inserția unor noi funcțiuni adaptate scenei culturale emergente de pe malul Dunării. Având în vedere construcția viitoarei Facultăți de Muzică a Belgradului, a muzeului Nikola Tesla, amenajarea Parcului Liniar, precum și prezența Silozurilor în imediata apropiere a Marinei Dorćol, se argumentează integrarea unui centru educațional tehnologic dedicat învățământului dual, alături de o bibliotecă publică adaptată cerințelor secolului XXI. Aceasta ar viza un public mult mai divers, atât utilizatori activi precum studenți și elevi, dar și alți locuitori ai orașului, fiind mai mult o extindere a Parcului Liniar către apă, în centrul său rămânând portul marinei.
Un obiectiv esențial al centrului educațional este de a atrage atenția asupra relației orașului cu apa. Având în vedere problemele majore cu care se confruntă Belgrad în prezent, legate de deversarea apelor poluate direct în Dunăre, este necesară integrarea unei stații de filtrare și purificare a apei în țesutul orașului. Deși există fonduri suficiente pentru a construi o astfel de stație, problema principală este însă lipsa unui personal calificat care să se ocupe de funcționarea ei și de testarea apei. Programul de arhitectură este astfel unul care nu se rezumă doar la cursuri teoretice, ci este combinat și cu laboratoare practice necesare educării, cercetării și inovației în domeniu, focusul principal fiind de a aduce la cunoștința unui public mai larg problemele cu care se confruntă orașul. De asemenea, centrul este completat de funcțiuni publice: piscină, restaurante și cafenele, libărie, și, bineînțeles, portul.
În concluzie, centrul educațional ar integra aspectele culturale ale zonei împreună cu interesele tehnologice și dorința de a crea un reper pe malul Dunării, devenind mai mult decât o bibliotecă sau o școală, ci un loc de întâlnire pentru diferitele straturi ale orașului.
