Comentariul autorului:
Casa din livada
O livada parasita de multi ani, pe o coasta a comunei Cornu de jos, ca de altfel toate livezile din zona, invadate de varii specii de vegetatie lemnoasa si in ultima vreme de ursi.Terenul prezinta o panta accentuate pe directia N-S corespunzatoare profilului transversal al constructiei si al geometriei linear inguste a terenului de app.1400mp .
Casa este structurata pe Demisol , Parter si Mansarda. S-a dorit o amprenta cat mai mica la nivelul solului pentru varii motive dintre care si cel al unei amprente energetice mici si aici ma refer la cantitatile de beton si fier-beton incorporate. Astfel se ajunge ca pe diagonala la partea din vale sa avem app 4.5m de la coltul structurii demisolului la racordul superior al sarpantei de sita.
Motivul conceptual al proiectului a fost incercarea de a oferii o alta imagine a arhitecturii traditionale romanesti intr-o mica fuziune dintre modul oltenesc si arhitectura dou-gong specifica Japoniei,Chinei si Coreei. La tarile enumerate din estul indepartat exista maestrii dou-gong prin care s-a transmis din vechime tehnica de a realiza structuri de lemn cu multiple niveluri fara a fi licentiatii unei universitati de profil.Aceste structuri au integrate in concept si modul de a raspunde sarcinilor dinamice induse de seisme cu magnitudine mare. Exista o asemanarea intre acesti maestrii dou-gong si brandul de “mesteri maramureseni” si aceasta ar fi, prin extrapolare, cam ca aceea intre judo si tranta populara. (ne referim aici numai la tehnica si nu la simboluri, cultura, etc.)
Sa revenim la arhitectura arhaica “taraneasca” cu intelepciunea si autenticitatea ei si sa punem in evidenta un concept oltenesc in care grinda logitudinala a prispei este sustinuta mai mult de grinzile masive de lemn ce vin din peretii transversali ai casei si mai putin de stalpii prispei. E cazul celor doi stalpi de larice marginali si exclude cazul stalpului central ce sustine direct grinda pentru a nu fragmenta spatiul interior. Peste acesta grinda transversala vin niste grinzi perpendiculare ce spre exterior capata sensul de gong caci peste acestea vin cele sapte dou-ri ce poarta o grinda longitudinala secundara. Rolul acestor suprapuneri structurale este si acela de a ridica cota sarpantei si a expune vizual mai pregnant grinda principala longitudinala care in multe cazuri sta in umbra cu toate ca aceasta poate avea mesaje si prelucrari artistice specifice. Sarpanta protejeaza generos peretii si prispa casei (acel spatiu engawa la Japonezi).
Modelul de stalpi periferici este oltenesc, iar modelul de stalp central este tot oltenesc, cu particularitatea ca din ce stiu este singurul model de stalp cu concept antropomorf de la noi si care poate chiar aduce undeva cu vestita cultura dogon.Sita tip bot de rata cu acei “ciocalandri” de facture olteneasca este singurul model endemic romanesc.
Planul parterului este definit de prispa generoasa si spatiul livingului compus din living cu loc de luat masa, minibucatarie, o baie de sevici, o sera si un divan (conceptul de “divanul din living” dezvoltat ca un box inchis cu sticla ce participa la activitatea din living, dar in acelasi timp se retarge intr-un intim dialog cu natura, este imprumutat de la arhitectura unor case din Australia). Tot in parter mai exista un acces secundar direct in zona de sera si scara de acces catre cele doua dormitoare de la mansarda.
