Comentariul autorului:
Cămin cultural în comuna Ciurea, județul Iași - proiect de sertar
Proiectul își propune o reinterpretare contemporană a tipologiei de cămin cultural, gândită pentru zona centrală a satului Lunca Cetățuii, în imediata vecinătate a fostei Fabrici de cărămizi Ciurea - monument de patrimoniu industrial. Alegerea sitului nu este întâmplătoare: localitatea se află într-un proces accelerat de creștere demografică, generat de proximitatea față de municipiul Iași și de specificul unei comunități periurbane, a cărei viață se desfășoară într-un balans permanent între rural și urban, între a dormi la sat și a trăi la oraș.
Clădirea constituie epicentrul activităților culturale din localitate și cuprinde un cumul de funcțiuni caracteristice tipologiei enunțate: sală mare de evenimente, scenă cu acces separat, sală de conferințe, foaier cu zonă de garderobă, spații administrative și anexe. Datorită poziționării sălilor de o parte și de alta a foaierului, acestea pot fi utilizate concomitent, această flexibilitate multiplicând practic scenariile de utilizare. Spațiile tehnice, grupurile sanitare și depozitările sunt amplasate de-a lungul fațadei posterioare, păstrând în acest mod o separație clară între fluxuri.
Legătura sălii principale cu exteriorul, marcată printr-o serie de 3 uși duble care se deschid către un pridvor introduce o trimitere subtilă la arhetipurile arhitecturii tradiționale, interpretate în cheie contemporană.
Un element definitoriu al compoziției este reprezentat de scena exterioară, amplasată în laterala clădirii, care permite găzduirea și altor tipuri de evenimente culturale. Aceasta activează terenul din jur și stabilește un dialog cu mediul exterior - ideea de a transforma scena exterioară într-o manifestare extrovertită a spațiilor interioare încurajează folosirea și explorarea celorlalte funcțiuni pe care arhitectura clădirii le are de oferit. Această intenție vine ca reacție critică la absența viziunilor coerente asupra amenajărilor exterioare, frecvent observată în proiectele finanțate din fonduri publice.
Opțiunea pentru cărămida aparentă este deopotrivă o elogiere, precum și un pretext de reanimare a interesului comunității pentru soarta uneia dintre puținele repere de patrimoniu industrial din zona Iașului. Sentimentul de apartenență pentru o comună din care oamenii pleacă dimineața și revin seara este dificil de compus. Se poate consolida în timp și prin intervenții precum aceasta, care încearcă să lege prezentul comunității de memoria locului - și anume: (încă) la țară, lângă o fostă Fabrică de cărămizi.
