Un veac de singurătate

Autor(i):
Universitatea Sapientia:
Bodor Emma
Kribuș Nikoletta
Molnár Boglárka
Szélyes Nóra

Coordonator: Kovács Lóránt
Localizare:
România, București

Comentariul autorului:

“Timpul nu trece ... ci doar se rotește în cercuri care se închid peste oameni.” Grădina noastră literară, bazată pe romanul “Un veac de singurătate” de Gabriel García Márquez, evocă atmosfera uneia dintre principalele locații ale poveștii: curtea interioară a casei familiale. Instalația urmează o formă de spirală, simbolizând căile sinuoase către interior – calea autocunoașterii. Greșelile repetate ale familiei Buendía evocă ciclicitatea timpului, unde singurătatea nu este doar izolare, ci un spațiu interior ce invită la reflecție. Instalația este un element spectaculos privit de la distanță, dar de aproape lasă loc misterului și stârnește curiozitate. Instalația oferă atât umbră, cât și jocuri de lumină datorită formei sale și structurii din lemn.
Grădina poate fi parcursă printr-o plimbare spre centru, în timpul căreia plantele și elementele complementare acționează asupra diferitelor simțuri, îmbunătățind experiența. La plantarea vegetației am ținut cont de sustenabilitatea și regenerarea plantelor: am ales în mare parte plante perene rezistente la secetă și iubitoare de soare, unele fiind și veșnic verzi – asigurând astfel un caracter decorativ pe tot parcursul anului. Pentru a spori biodiversitatea, am inclus și plante care atrag polenizatori, fluturi și păsări. Selecția vegetală este gândită și pentru a aduce plăcere oamenilor: șuieratul și textura ierburilor decorative, paleta coloristică a florilor, mirosul și aroma grădinii de plante aromatice stimulează simțurile. Am selectat și plante care apar în roman, pentru a reda cât mai fidel atmosfera: trandafirii, grădina cu flori, grădina de mirodenii și castanul sunt elemente integrale ale curții interioare, conferind grădinii o notă rustică.
Pe lângă simbolismul vegetal, sunt prezente și alte elemente-cheie din roman. Oglinda reprezintă legătura dintre trecutul personal și cel colectiv, reflectând autonomia sau lipsa de autonomie a membrilor familiei. În același timp, oglinda simbolizează gheața – un fenomen rar și neobișnuit în roman, care evocă magia realului și miracolul. Păsările și, în special, fluturii galbeni, simbolizează efemeritatea vieții, frumusețea transcendentă și prezența lumii de dincolo. Trandafirul apare ca simbol al iubirii, frumuseții și tragediei. Castanul ne amintește de conexiunea dintre generații.
Punctele centrale ale grădinii sunt colțul de lectură și castanul, sub care se află zona interactivă. Dacă simți nevoia să te odihnești, așază-te într-un puf în colțul de lectură și ia o carte în mâini! Iar dacă ai chef de activitate creativă, confecționează un fluture origami în zona interactivă și contribuie la colorarea copacului! Parcurgând grădina, paralel fă o plimbare și în sufletul tău – lasă-te purtat de atmosfera locului, bucură-te de impulsurile care îți trezesc simțurile și oprește-te, preț de o clipă, în prezent.