Rețeaua verde-albastră metropolitană Cluj

Autor(i):
Metapolis Architects și colaboratori
Colaboratori:
Metapolis: Mircea Munteanu, Diana Sava, Laura Dinu, Ștefan Mirică, Ioana Afloarei, David Mutnean, Mihai Șom, Cristian Panaite
SAH: Ana Horhat, Ivona Svinți, Felicia Radoviciu, Georgiana Nistor
MASS: Silviu Aldea, Camelia Sisak, Tamas Sisak, Robert Vasiluț, Violeta Frișan, Andreea Constantin
Localizare:
România, jud. Cluj, Cluj-Napoca

Comentariul autorului:

Rețeaua verde-albastră metropolitană Cluj este o viziune dezvoltată de colectivul Metapolis Architects și colaboratorii săi, sub coordonarea arh. urb. Mircea Munteanu. Această cercetare a fost declanșată și prefigurată de diferite proiecte, studii sau acțiuni civice în zona Clujului, derulate pe parcursul ultimilor 8 ani, astăzi fiind în curs de transpunere într-o strategie și un masterplan asumate de administrația municipiului și de Asociaţia De Dezvoltare Intercomunitară Zona Metropolitană Cluj.

Proiecte prefiguratoare:
O serie de proiecte concrete sau propuneri rămase la faza de concurs ne-au dat ocazia să cercetăm logica peisajului în care se inserau, dezvoltând astfel pas cu pas strategii de restructurare urbană sau urbanizare în strânsă legătură cu geografia locului.

Studii teritoriale aferente proiectelor în curs de elaborare sau implementare:
- Parcul Cetățuia (2019-prezent), autori : Metapolis, Mass & SAH
- Parcul Est (2020-prezent), autori : Metapolis, Mass & SAH
- Amenajarea coridorului verde-albastru al Someșului Mic în Gilău, Florești, Cluj-Napoca și Apahida (2023-prezent), autori : NV, Metapolis, Mass & SAH

Studii teritoriale dezvoltate cu ocazia unor concursuri de soluții:
- Parcul Feroviarilor (2018), autori : Metapolis, Mass & SAH
- Masterplan Sopor (2019), autori : Metapolis, anthropoScene & SAH
- Spitalul de copii (2021), autori : Mass, Metapolis & SAH
- Science Campus (2022), autori : Mass, Metapolis, anthropoScene & SAH
- Liceul Lucian Blaga (2023), autori : Metapolis

Atlasul peisajelor metropolitane clujene:
Dezvoltat de Metapolis în cadrul proiectului „Climate-Neutral and Smart Cities: Planning, Piloting, Inspiring” (2024-2025), atlasul cartează rețeaua de spații verzi-albastre din perspectiva valorile peisajere actuale, precum și a provocărilor conservării lor odată cu urbanizarea zonei metropolitane. Atlasul a dezvoltat seturi de date spațiale utilizate în activități de implicare a tinerilor în transformarea orașului prin învățare, experimentare și dezvoltare de soluții aplicate. Astfel, în cadrul proiectului, echipe de studenți UBB Cluj și AHO Oslo au folosit datele pentru dezvoltarea de soluții pentru provocările „AI-Driven Carbon Footprint Tracker in Cluj” și „Walk Safe in Cluj” în cadrul activității „Tehnologie pentru Climă”, iar echipe de elevi și studenți clujeni au propus inițiative pentru susținerea tranziției climatice în cadrul Com’ON Cluj-Napoca Green Mission 2030.
O cartare calitativă a ocupării solului neconstruit:
Atlasul are la bază o cartare detaliată a tipurilor actuale de spații verzi și albastre sau neconstruite : zone umede, zone cu vegetație ripariană, păduri, livezi, pajiști/pășuni, terenuri agricole, grădini private adiacente cursurilor de apă și cu rol în continuitatea sistemului verde, spații verzi adiacente infrastructurii feroviare sau rutiere, terenuri și baze sportive, spații deschise aferente aeroportului și aerodromului, cimitire, spații deschise preponderant minerale, spații neconstruite degradate ecologic.
O cartare calitativă a sistemului hidrografic:
Sunt evidențiate de asemenea diferitele tipuri de cursuri și ochiuri de apă din cadrul sistemului hidrografic : cursuri naturale deschise, cursuri naturale întubate, cursuri artificale, lacuri naturale, lacuri de acumulare pe cursuri de apă, lacuri artificiale izolate de cursurile de apă, văi seci/de torent pe timp de ploi, stațiile de tratare și de epurare a apei.
Definirea sau rafinarea zonelor de protecție a cursurilor de ape
Delimitarea topografică a albiilor minore aferente văilor din sistemul verde-albastru metropolitan, cu definirea sau rafinarea limitei zonelor de protecție minimale aferente
Evidențierea punctelor de blocaj în continuitatea rețelei verzi-albastre în perspectiva urbanizării viitoare:
Pornind de la o sinteză a Planurilor Urbanistice Generale actuale sau în pregătire, precum și a proiectelor de infrastructură majoră, cartarea propune o evaluare preliminară a impactului urbanizării asupra continuității rețelei verzi-albastre potențiale. Sunt evidențiate :
1. Zonele de conflict critic ce necesită conservare ca spații verzi neconstruibile pentru asigurarea continuităților ecologice și de peisaj
2. Zonele de conflict ce necesită reglementări mai stricte pentru asigurarea conservării valorilor ecologice și de peisaj
Evidența legăturilor pietonale și bicicliste existente și viitoare:
Rețeaua verde-albastră are un rol esențial în tranziția către o mobilitate durabilă, integrand o rețea densă de mobilitate pietonală și biciclistă. Cartarea evidențiază infrastructura și traseele existente pietonale și pentru biciclete, precum și infrastructura propusă prin diferite proiecte de infrastructură sau planuri urbanistice.

Cercetare academică și publicații:

Viziunea pentru rețeaua verde-albastră clujeană s-a cristalizat pentru prima dată într-un mod integrat în capitolul „Către un sistem de peisaj metropolitan în Valea Someșului Mic”, parte din volumul colectiv „Soluții bazate pe natură la Someș” (Presa Universitară Clujeană, coord. A. Dohotaru, 2024).

Acest studiu teritorial continuă în prezent în cadrul cercetării doctorale de la Universitatea din Leuven, Belgia „ Addressing socio-ecological crises of rapidly growing second-tier Eastern European cities through design research. The case of Cluj, Romania.” https://research.kuleuven.be/portal/en/project/3E250336


Acțiuni civice
O componentă cheie a dezvoltării viziunii pentru rețeaua verde-albastră a reprezentat-o organizarea de tururi ghidate cu cetățeni, experți sau actori civici și politici, pentru asimilarea de informații noi de la firul ierbii, dar și promovarea potențialului valorile peisajere existente și inițierea unor discuții relevante în spațiul public.
Nu în ultimul rând, un proces esențial este participarea alături de universități, administrații și organizații civice, în grupul de lucru „Inel Verde Metropolitan” inițiat de municipalitate și coordonat de ADI ZMC, în urma campaniei civice omonime.


Strategia pentru inelul și rețeaua verde metropolitană Cluj:
Un nou pas în concretizarea viziunii pentru rețeaua verde-albastră este demararea Strategiei pentru inelul și rețeaua verde metropolitană Cluj, un efort coordonat de Metapolis beneficiind de expertiza universităților clujene: UTCN (arhitectură și urbanism), USAMV (peisaj, horticultură, agronomie și silvicultură), UBB (biodiversitate, mediu, geografie si dezvoltare teritoriala, turism) și a organizațiilor nonguvernamentale locale (CCN, SOS).
Obiectivele acestui proces sunt pe de o parte definirea valorilor de peisaj și delimitarea unei zone protejate de interes județean, iar pe de altă parte pregătirea unui document strategic formal, compatibil cu alte strategii locale, cu un portofoliu de proiecte și un mecanism de management și guvernanță.