Comentariul autorului:
Dafin este un restaurant care aduce împreună două lumi aparent opuse, ruralul arhaic și urbanul contemporan. Spațiul nu se limitează la funcțiunea clasică de servire a mesei, ci devine o scenografie a autenticului, o experiență vizuală și senzorială în care tradiția este reinterpretată și transformată într-un limbaj actual, surprinzător.
Conceptul își are originea în imaginea copacului central – un arbore, integrat în masa comună, care devine nucleul simbolic al amenajării. El evocă imaginea comunităților de altădată, adunându-se în jurul naturii și al meselor împărtășite, dar și nevoia contemporană de conectare și interactiune. În jurul acestui reper s-a articulat întreaga arhitectură interioară, construită pe contrastul dintre materii brute și finisaje artizanale, între robustețea materialelor și delicatețea detaliului.
Materialele alese spun povești. Lemnul recuperat, marcat de urmele trecerii timpului, devine o amprentă a memoriei colective și intră într-un dialog subtil cu betonul aparent, expresie a urbanului contemporan. Ceramica de Horezu, transformată în ornamente tactile, reinterpretează tradiția meșteșugărească într-o cheie nouă, accesibilă și vizual recognoscibilă. Barul, un alt reper dominat, realizat din blocuri de teracota, lucrate manual în ateliere românești, propune o textură caldă și familiară, care contrabalansează suprafețele reci ale betonului. În același registru, carpetele tradiționale și panourile din lemn inspirate din gardurile satelor românești adaugă straturi de semnificație și conturează un ambient interior în care autenticitatea și reinterpretarea coexistă natural.
Lumina joacă un rol fundamental în construcția atmosferei. Fațadele vitrate, ample, permit pătrunderea luminii naturale pe tot parcursul zilei și deschid spațiul către exterior. Vegetația integrată în interior accentuează imaginea vietii rurale și aduce un plus de vitalitate. Odată cu lăsarea serii, iluminatul ambiental transformă spațiul. Accentele de lumină decupează obiectele și texturile – de la țesăturile viu colorate, până la stuful suspendat sau ceramica alb-verde a barului și conferă interiorului o atmosferă intimă, caldă, aproape teatrală.
Cromatica nu este aleasă întâmplător, ci devine un limbaj subtil prin care spațiul își exprimă personalitatea, emoțiile și legătura cu natura și tradiția.
Paleta de bază este dominată de nuanțe naturale de lemn, precum bejul și maroul deschis, evidențiate prin texturi brute, care sugerează căldură, naturalețe și familiaritate. Aceste tonuri creează un cadru primitor, în care fiecare element pare să respire și să își găsească locul firesc.
Alături de lemn, griurile și tonurile de beton aparent contribuie la echilibrarea compoziției. Acestea oferă un fundal neutru, dar elegant, care nu concurează cu celelalte materiale, ci le pune în valoare. Datorită lor, accentele colorate capătă mai multă forță vizuală și devin adevărate puncte de interes, de detaliu.
Roșul, portocaliul și tonurile de pământ, regăsite în țesăturile tradiționale expuse pe pereți, adaugă vibrație, căldură și o notă etnică autentică.
Dafin propune astfel un model de arhitectură care nu recurge la clișeele tradiționalului și explorează, în schimb, un dialog viu între trecut și prezent. Este un spatiu care celebrează meșteșugul românesc, dar îl recontextualizează într-un cadru urban, actual, unde materia brută și simbolurile rurale sunt revalorizate și transcrise într-un limbaj contemporan. Acest proiect isi propune sa contribuie la capacitatea arhitecturii de a reconstrui legătura dintre memorie, identitate și viața cotidiană.
