Comentariul autorului:
Expoziția Pavilionului României de la Bienala de Arhitectură de la Veneția 2023, a rezolvat o drama istorică. În 1923, Persu a fost cel care a omologat prima mașină aerodinamică din lume cu roțile în fuselaj, realizând un singur prototip, cu care a făcut un tur european de succes. Mașina a devenit celebră. Persu a adus mașina în România,dar a izbucnit Al Doilea Război Mondial, iar el a rămas în România. Venirea comuniștilor a blocat orice expunere a mașinii în Occident, deși aceasta era cerută la expoziții și evenimente. De-a lungul anilor ea a fost dată uitării, crezându-se că a dispărut și că a fost distrusă. De fapt, ea zăcea într-un depozit al muzeului. După război ea a fost expusă doar local. Cu anii, mașina s-a degradat tot mai mult. În muzeu, era doar o epava a ceea ce fusese.
Deși au fost mai multe intenții de restaurare, acestea nu s-au concretizat decât în momentul în care echipa de arhitecți coordonată de arh. Emil Ivănescu, a expus mașina alături de alte invenții la Veneția in cadrul Bienalei de Arhitectură 2023. Acest moment a dat șansa automobilului să revină în Occident și să fie revăzută de către marele public. Cu această ocazie ea a fost restaurată de Muzeul Național Tehnic ing. Dimitrie Leonida, printr-o echipa avându-l ca coordonator pe dl. Florian Marin.
O altă idee care a stat la baza Pavilionului României din anul 2023, a fost faptul că la nivel instituțional,cu ceva ani în urmă, artefactelor tehnice ale muzeului nu li s-a recunoscut valoarea lor culturală. Acest fapt a inspirat de asemenea, echipa de arhitecți în conturarea conceptului pavilionului. Sub titulatura de Lost Inventions (Invenții pierdute) au fost prezentate publicului internațional, invenții și inovații tehnice românești de aproape 100 de ani alături de arhitectură experimentală autohtonă, care, dacă ar fi fost implementate la nivel internațional la vremea lor, ar fi schimbat agenda de design axată pe problema ecologică. Pavilionul a avut mare succes la public, mai ales in schimbarea de optică față de România.
În țară, foarte puțini români cunosc aceste invenții, precum cunosc foarte puțin despre arhitectura contemporană. Pavilionul a fost gândit ca design astfel încât să fie demontabil în module și să poată asigura o infrastructură expozițională națională, printr-un tur în principalele centre universitare din România. La finalul lunii noiembrie 2023, în timp record, întregul pavilion a fost transportat cu salupele, după care a fost încărcat in 4 tiruri ale companiei partenere DOLOTRANS și părți din ea, a fost expusă la finalul evenimentului Timișoara Capitală Europeană a Culturii, la Galeria ISHO. După care a urmat un traseu de expozitional în spații mai puțin convenționale pentru un eveniment cultural, dar care a asigurat un flux de vizitatori extrem de mare – rețeaua de mall-uri IULIUS, in 3 orașe mari: Timișoara, Cluj și Iași. Expoziția a fost și la Muzeul Banatului Montan la Reșița, după care a fost expusă la UAUIM București.
În acest periplu de aproximativ 6 luni, după închiderea Bienalei de la Veneția, conform numărătorii făcute de echipa de marketing de la mall, Expoziția a înregistrat suma record de 3 milioane de vizitatori, întregul efort financiar, logistic,de manegment, dar si al conceptului de design flexibil, fiind realizat de echipa de arhitecți împreună cu partenerii lor. Acest efort a dat șansa multor români să cunoască invențiile românești, alături de experimente de arhitectură contemporană autohtonă, dar si Bienala de la Venetia (foarte puțin cunoscută la nivelul publicului general).
Infrasructura expozițională era realizată dintr-o serie de module metalice care alcătuiau cadrul pavilionului României. În proporție de 70% întreagă instalație a fost realizată din aceste module albe metalice usor de asamblat dar și de transportat. Infrastructura a fost astfel gândită încât montajul expoziției să fie făcut în câteva ore, pe timpul nopții, cu mâna de lucru simplă, fără specializare. Trebuia coordonat transportul cu tirul și cu amplasarea în sit a exponatelor, într-un timp de aproximativ 3 ore. Fiecare sit necesită o altă conformație la care structura trebuia să se plieze rapid. Exponatele erau puse ulterior pe această infrastructură.
La final, întreg evenimentul Turul Național a reprezentat un amplu eveniment de managment cultural, un efort logistic, de organizare și de colaborare între entități culturale, entități instituționale și de business, cu scopul de a promova pentru publicul general valori inovative și de experiment tehnice și arhitecturale românești de patrimoniu și contemporane.
