• BNA
• Ediția 2025
• Proiecte
• 18. Filmul de arhitectură
• Fackelmann

• Premiul secțiunii

Fackelmann

Comentariul autorului:

Hans Fackelmann (1933–1979) este considerat unul dintre arhitecții esențiali ai Timișoarei și o figură de prim-plan a arhitecturii românești postbelice. Personalitatea sa s-a format într-o perioadă de tranziție culturală, între realismul socialist al anilor ’50 și reînnoirea modernistă a deceniului următor.
Ca profesor contribuie decisiv la întemeierea Școlii de Arhitectură din Timișoara, în cadrul Facultății de Construcții. Împreună cu artistul Ștefan Bertalan și inginerul Victor Gioncu, a creat un nucleu intelectual ce a inspirat generații întregi de studenți. Discret, cald și apropiat, încuraja dialogul și spiritul critic într-o lume de unde aceste valori ale libertății erau pe cale de dispariție.
Prima realizare importantă a lui Hans Fackelmann a fost Universitatea de Vest din Timișoara, un ansamblu modern, ritmat, construit în jurul unor curți interioare, o adevărată citadelă a luminii. Turnul-bibliotecă, Aula Magna și spațiile semi-pavilionare definesc caracterul monumental și totodată umanist al complexului. Tot în această perioadă proiectează Liceul de Muzică „Ion Vidu”, apreciat în principal pentru acustica sălii de concerte și copiat ulterior, ca proiect tip, în alte orașe ale țării.
Capodopera sa rămâne însă Biserica Romano-Catolică „Neprihănita Concepție” din Orșova (1972–1976), realizată împreună cu sculptorul Peter Jecza și inginerul de structuri Victor Gioncu. „Intrând în biserică, surpriza și magia sunt prezente. După o sculptură puternică din beton aparent se află crucea de lumină înălțată. Există un contrast puternic între forma exterioară brută, relativ brutalistă, și interiorul neted, concav – un dialog între lemnul ca urmă a cofrajului la exterior și lemnul ca o cocă de barcă la interior, un „textil” ciudat amintind de Dunăre” - cum o descrie arhitectul Vlad Gaivoronschi.
Moștenirea lui Fackelmann este nu doar arhitecturală, ci și una morală. Participând la concursul pentru proiectul noului Centru civic al Bucureștiului, are curajul să se opună dictatorului Ceaușescu după cutremurul din 1977, întrebându-l frust de ce a permis demolarea bisericii Enei, monument arhitectural emblematic al capitalei. Gestul i-a adus marginalizarea și, probabil, i-a grăbit sfârșitul, Fackelmann stingându-se la mai puțin de 46 de ani.
Fackelmann lasă în urmă câteva opere fundamentale, incluse în lista marilor creații de patrimoniu arhitectural românesc dar și o școală de arhitectură vie și un spirit de avangardă ce persistă în Timișoara.
Filmul documentar urmărește destinul tragic al arhitectului Hans Fackelmann, văzut prin ochii fiilor acestuia ce încearcă, la jumătate de secol distanță să îi redescopere opera.
Regizat de Grațian Gâldău si coordonat de arh. Georgiana Ghiura și arh. Oana-Sofia Sârbu, filmul a fost realizat în anul 2023 de filiala Timiș a Ordinului Arhitecților din România și finanțat din Timbrul de Arhitectură.