Comentariul autorului:
Această carte oferă o sinteză a rezultatelor proiectului de cercetare METROPLAN (Impactul suburbanizării în zonele metropolitane ale României - necesitatea unor noi instrumente de planificare și gestiune teritorială), implementat între aprilie 2022 și decembrie 2023 și finanțat printr-un grant al Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, CNCS – UEFISCDI.
Cercetarea conține o analiză detaliată a caracteristicilor și impactului suburbanizării în zonele metropolitane ale României. Pentru a realiza acest lucru, cercetarea se concentrează pe trei scări teritoriale diferite:
- Națională (cuantificarea suburbanizării);
- Metropolitană (evaluarea impactului în raport cu indicatorii socio-economici);
- Locală (analiză detaliată privind morfologia urbană și furnizarea de servicii publice).
Primul său obiectiv este de a evalua modelele de urbanizare din 1990 încoace la nivel național, în toate zonele metropolitane ale României, prin combinarea tehnicilor geospațiale (GIS utilizând date CORINE Land Cover) și a analizei statistice (utilizând date din baza de date a Institutului Național de Statistică). Rezultatul a fost un clasament al zonelor metropolitane care permite determinarea celor cinci zone metropolitane cele mai afectate de suburbanizare.
A fost apoi dezvoltată o metodologie pentru evaluarea efectelor negative ale suburbanizării la nivel metropolitan, cu obiectivul de a identifica unitățile administrative locale cele mai afectate de degradarea mediului și de problemele legate de calitatea vieții, prin calcularea unui indice de restrictivitate. Aplicarea acestei metodologii permite factorilor de decizie să identifice cele mai vulnerabile zone suburbane - unitățile administrative locale cu cea mai mare restrictivitate - care necesită intervenții de modernizare (retrofitting).
Cele două unități administrative locale cu cele mai mari valori ale indicelui de restrictivitate au fost apoi selectate pentru o analiză calitativă mai detaliată privind problemele de peisaj și planificare urbană, evidențiind efectele negative ale dezvoltării suburbane necontrolate. Analiza planurilor urbanistice existente și propuse pentru unitățile administrative locale selectate a fost utilizată pentru a evidenția problemele generate de instrumentele de planificare existente.
În final, prin contribuții din partea unor experți în domeniul planificării spațiale și acces direct la alte culturi de planificare (studiind cazul Italiei), cercetarea identifică principii și elemente de conținut pentru un nou instrument de planificare la nivel metropolitan, care ar putea ajuta la abordarea cu succes a problemelor legate de suburbanizarea necontrolată în viitor. Noul instrument de planificare - Planul Metropolitan - ar integra posibile proceduri legate de furnizarea de servicii publice, dezvoltarea infrastructurii verzi și modernizarea dezvoltărilor suburbane deja realizate.
Această cercetare își propune să fie prima din România care integrează metode de analiză a mediului și a planificării spațiale în zonele suburbane afectate de extinderea urbană, oferind astfel atât o evaluare cantitativă a impactului (cuprinzând efecte precum degradarea mediului, probleme legate de calitatea vieții, pierderea potențială a biodiversității), cât și o analiză calitativă detaliată a problemelor de peisaj și planificare urbană în anumite unități administrative locale. Cercetarea ar putea ajuta autoritățile locale să identifice zonele cele mai vulnerabile, dar și să motiveze urgența intervențiilor de modernizare, având în vedere efectele negative percepute asupra calității vieții. În cele din urmă, proiectul de cercetare a explorat și o direcție aplicativă care ar putea fi luată în considerare de factorii de decizie în viitor, prin definirea cerințelor pe care un potențial nou instrument de planificare - Planul Metropolitan - ar trebui să le îndeplinească pentru a contribui cu succes la atenuarea efectele negative ale dezvoltării suburbane în zonele metropolitane ale României.
Primul capitol al acestei lucrări se concentrează pe definirea conceptului de suburbanizare în contextul specific al țărilor post-socialiste, în timp ce al doilea capitol oferă o imagine de ansamblu asupra sistemului românesc de planificare spațială în raport cu provocările reprezentate de dezvoltarea zonelor metropolitane.
Al treilea capitol al acestei cărți prezintă cercetarea analitică pentru cele trei scări teritoriale menționate anterior: națională, metropolitană și locală. Capitolul 4 prezintă abordarea italiană a planificării și guvernării metropolitane. Această abordare a fost utilizată parțial, împreună cu concluziile interviurilor realizate cu specialiști români din administrația publică, pentru a propune un instrument de planificare spațială la nivel metropolitan care ar putea aborda mai bine problema suburbanizării.
