Comentariul autorului:
„Conversii. Carte-laborator” este o apariție editorială inedită care (dez)arhivează 13 exemple contemporane de conversie arhitecturală și funcțională din România, în care clădiri din patrimoniul industrial, religios, militar, comercial au fost readaptate și revalorificate printr-o dimensiune preponderent culturală și artistică: Atelierele Malmaison, Casa Tranzit, Atelierele Scânteia, FABER, La Centrală (Slănic-Moldova), The Ark, Baia Turcească, Bastionul Theresia, ARCUB, Palatul Universul și MultipleXity (MX), alături de 2 studii de caz dedicate unor inițiative de referință, cu statut aparte – Mina („Planeta”) Petrila și Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca.
Totuși ce fel de carte e aceasta? O vreme nici noi n-am știut. „Carte-laborator” i-am zis, în cele din urmă, într-un gest de numire provizorie. Putea fi carte-atelier, carte-șantier, carte-arhivă – ceea ce și este în continuare. Înainte de toate, însă, e o carte neterminată. Căci reflectă, prin ea însăși (prin format, prin grafică, prin materialitate), condiția fundamentală a temei – conversia – și, mai concret, a unor spații cu destin și destinație variabile. O carte ca un teritoriu fragmentat, cu granițe incerte, și apoi ca o încercare de cartare a lui, inevitabil incompletă – dovadă că situația unora dintre proiectele selectate s-a schimbat chiar pe măsură ce scriam despre ele (este cazul spațiului La Centrală, evacuat/desființat chiar înainte să trimitem cartea la tipar; documentarea noastră a devenit, astfel, cu atât mai încărcată de semnificație).
În peisajul construit românesc, în care atâtea clădiri de diferite vârste sunt demolate, abandonate sau lăsate în paragină până la o stare de degradare ireversibilă, conversia arhitecturală nu aparține încă unei practici generale sau unui fenomen de sine stătător, ci reprezintă mai degrabă o sumă de cazuri și situații singulare, fiecare cu particularitățile sale, cu șansa și neșansa sa. De aici și colecția eterogenă de spații și proiecte ce compun sumarul cărții: sunt scenarii și întâmplări în care arhitectura e doar unul dintre personaje, iar noua funcțiune cultural-artistică a acestor spații e și unicul criteriu de consecvență în virtutea căruia am pus laolaltă cazuri atât de diverse (ca tipologie, ca amploare, ca tip de intervenție și abordare, ca formă de administrare ș.a.m.d.). Iar dacă am fost inconsecvenți, am făcut-o tocmai în sensul redării generoase a acestei diversități.
Cu privirea observatorului și a cronicarului – mai mult decât cu o perspectivă critică –, am încercat să recuperăm și să reconstituim parcursul și sensul a 13 exemple contemporane de conversie prin care structuri moștenite, părăsite și aparent fără viitor capătă orizont, devin spații deschise, vii, posibile, spații pentru oameni. Aducându-le împreună, într-o listă fără început și fără sfârșit (și ea sub semnul provizoratului), am asamblat o imagine cartografică interesantă și valoroasă, un fel de arheologie a clipei prezente pentru niște spații definite de principiul schimbării și al căror destin e, uneori, dispariția.
A rezultat inevitabil o carte hibridă (de arhitectură, de artă contemporană, de istorie recentă, de observație urbană?), care vorbește despre potențialul spațiilor în așteptare, prinse între fragilitate și continuitate.
Despre receptarea și vizibilitatea proiectului:
Cartea/albumul s-a bucurat de o receptare entuziastă din partea unui public divers, așa cum ne-am așteptat, antrenând și implicarea spațiilor cuprinse în sumar și a audienței lor.
În acest sens, am organizat un eveniment de lansare cu dezbatere chiar în cadrul Open Doors de la Atelierele Malmaison (mai 2025). Albumul a fost obiectul de discuție al uneia dintre întâlnirile studențești iglootalks de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, unde i-am avut invitați pe prof. arh. Augustin Ioan și lect. arh. Andrei Lakatoș, specialiști în tema conversiei (aprilie 2025).
În lunile ianuarie-februarie 2025, editorii au fost prezenți spre a discuta despre album la emisiunile Orașul vorbește, cu Daria Ghiu, la Radio România Cultural, respectiv Zebra, cu Mihaela Dedeoglu, la RFI.
În iulie 2025, „Conversii. Carte-laborator” a primit Premiul secțiunii Cercetare prin arhitectură / Carte de arhitectură la Anuala de Arhitectură București – ediția a XXIII-a.
Iar pentru octombrie 2025, vom fi invitați să repunem în discuție cartea și tema ei în cadrul Zilelor Tranzit, la Cluj-Napoca, la Casa Tranzit - un spațiu de asemenea convertit arhitectural și funcțional și inclus în sumarul cărții.
