Comentariul autorului:
Proiectul propune reactivarea Morii Prohaska din Timișoara, o fostă moară industrială situată pe malul canalului Bega, aflată într-o stare avansată de degradare. Alegerea acestui sit pornește din interesul pentru patrimoniul industrial ca martor tăcut al unui trecut urban intens, dar adesea ignorat sau în pericol de dispariție. Construită în prima jumătate a secolului XX, moara a avut un rol important în dezvoltarea economică a orașului, iar reactivarea sa urmărește conservarea acestei memorii, reinterpretate într-o cheie contemporană.
Proiectul nu vizează doar păstrarea unei structuri valoroase, ci transformarea acesteia într-un reper cultural activ, un spațiu public viu, capabil să răspundă nevoilor comunității actuale. Tema abordată pornește din convingerea că patrimoniul industrial trebuie valorificat atât funcțional, cât și simbolic, ca expresie a identității locale și suport pentru noi forme de coagulare socială și creativă.
Intervenția este gândită pe mai multe niveluri: la scara orașului, centrul de arte se înscrie într-un traseu cultural de-a lungul Begăi, conectându-se la parcuri, foste situri industriale convertite și zone de loisir. La nivelul cartierului, proiectul contribuie la activarea unei rețele de spații neutilizate, devenind un punct nodal într-un posibil masterplan local. Pe amplasament, intervenția presupune o serie de gesturi clare: demolarea anexelor fără valoare arhitecturală, eliberarea limitelor de proprietate pentru a evidenția volumul morii și al fostei clădiri administrative, ecranarea unei construcții vecine intruzive și reconectarea sitului la apă prin redefinirea relației cu canalul.
Transformarea propusă include funcțiuni diverse: spații de coworking, săli de expoziție, un cinema multifuncțional, o cafenea, o biblioteca și un restaurant cu vedere panoramică asupra canalului Bega și a orașului Timișoara. Organizarea planului propune deschiderea spațiilor principale către zona de piațetă, oraș și apă, grupând anexele spre limita de proprietate. Cinematograful este amplasat strategic, conturând împreună cu moara, bazinul de apă și perdeaua vegetală din fundal o incintă clară, deschisă spre râu pe a patra latură. Curtea interioară, piațeta, grădinile, turnul și gradenele către Bega devin spații publice accesibile tuturor, nu doar vizitatorilor centrului.
Intervenția păstrează identitatea arhitecturii industriale, valorificând structura, finisajele și memoria locului. Clădirea este reintegrată în rețeaua urbană, devenind un liant între oraș și apă, generator de spații deschise și atractive. Astfel, proiectul contribuie la regenerarea urbană și crește atractivitatea turistică a zonei.
