Comentariul autorului:
Proiectul a avut ca și obiectiv conversia imobilului situat la intersecția străzii Poliției cu strada M. I. Brutus, propunând transformarea acestuia într-un cămin studențesc destinat viitorilor arhitecți. În completare, sunt prevăzute spații pentru ateliere de proiectare aferente facultății, zone expoziționale, un restaurant și un club al arhitecților. De asemenea, proiectul a inclus amenajarea terenului adiacent, în prezent utilizat ca parcare, într-un spațiu public cu potențial de activare social la nivelul comunității.
Analiza zonei a evidențiat caracterul său de enclavă urbană: un spațiu retras, protejat de cortina blocurilor înconjurătoare, liniștit prin comparație cu dinamica bulevardului apropiat. Zona se caracterizează printr-o scară umană, clădiri cu regim de înălțime redus și o vegetație abundentă ce contribuie la calitatea mediului construit și a experienței din perspectiva pietonului.
Organizarea funcțiunilor pe verticală se realizează progresiv de la spații publice, la spații private și semiprivate. La nivelul subsolului se regăsesc o galerie expozițională, clubul arhitecților și bucătăria restaurantului. Parterul adăpostește o cafenea, o zonă de bar și recepția, constituind nucleul de acces și întâmpinare. Etajul întâi este destinat restaurantului și unui mic bar, în timp ce etajele al doilea și al treilea includ câte nouă camere de cazare și câte un atelier. Etajul al patrulea oferă un atelier suplimentar, o sală de conferințe, un birou, un secretariat și cinci camere pentru studenți, iar la etajul al cincilea se găsesc trei ateliere de proiectare și birourile aferente profesorilor.
Propunerea păstrează fațadele originale ale parterului și spiritul curții interioare incipiente. Pe latura sudică a parterului este creat un portic accesibil atât din intersecția străzilor, cât și din noul spațiu public. În cadrul acestuia se află prima funcțiune deschisă publicului – cafeneaua. Porticul devine astfel o poartă de tranziție către interior, oferind o primă impresie asupra atmosferei clădirii: de aici pot fi observate scara principală, recepția și barul. Pereții mobili, utilizați ca elemente de delimitare între portic și interior, conferă flexibilitate și adaptabilitate spațiului.
Curtea interioară existentă este reconfigurată pentru a-și accentua atât prezența, cât și importanța, prezența sa fiind resimțită până la nivelul subsolului. Ea este delimitată prin panouri de profilit începând de la etajul 1, acestea sunt menite să ofere intimitate și să filtreze lumina naturală care pătrunde prin luminatorul amplasat la etajul al cincilea. Acesta este perforat cu ochiuri dreptunghiulare de diverse dimensiuni, creând un joc subtil de lumină și transparență, contrapunctat de zona scării unde este întrerupt. Scara elicoidală, poziționată pe latura estică, a fost concepută ca element central al compoziției, cu rol sculptural și simbolic, acționând ca un axis mundi al imobilului. Cromatica și materialitatea sa accentuează caracterul de piesă dominantă în ansamblul arhitectural.
Accesul în imobil este marcat prin portaluri, un limbaj arhitectural continuat și la etajele superioare, în special la intersecția străzilor, pentru a accentua geometria incipientă a volumului.Acest limbaj este accentuat pe fațada vestică, printr-o serie de 2 portale dispuse succesiv pe vertical, cel de parter marcând accesul din spațiul public în imobil, acesta este urmat de o întrerupere la nivelul etajului 1, cel de-al doilea fiind dispus de la nivelul 2 până la etajul 5, acesta din urmă generând un spațiu de observare asupra spațiului public. Pornind de la decorația parterului, au fost propuse reinterpretări contemporane ale ritmului acesteia, aplicate în tratarea fațadelor. Se remarcă, în mod special, soluțiile adoptate la primul și al cincilea etaj. Etajul al doilea prezintă retrageri raportate la poziția balcoanelor originale, iar fațadele puternic vitrate generează un efect vizual de plutire a etajelor superioare. În același timp, ele creează o atmosferă deschisă spre exterior pentru restaurant, contrastând cu nucleul compact al curții interioare. Etajul al cincilea preia același tip de vitraj, dar integrează și un mecanism de umbrire, panouri de plasa amplasate montate în fața vitrajelor, menit să asigure un mediu optim de lucru și studiu în ateliere dar și să diminueze contrastul față de celelalte etaje. Celelalte etaje mențin poziția golurilor de la parter, fiind finisate cu placaje prevăzute cu riflaje. Aceste panouri sunt alese astfel încât să reprezinte „negativul” texturii fațadei de la parter, iar proporțiile lor să marcheze funcțiunea de locuire.
În ceea ce privește spațiul public propus, acesta este conceput ca o rețea articulată de trasee și spații de întâlnire, configurate prin ziduri curbe de cărămidă, cu înălțimi variabile. Se creează astfel un parcurs ce simulează un labirint urban, invitând la explorare. În interiorul acestuia sunt amplasate locuri de adunare, centrate în jurul unei instalații acoperite, precum și o serie de patru trepte care pot fi utilizate drept locuri de ședere și socializare. În ansamblu, intervenția urmărește să ofere nu doar un spațiu educațional și locativ, ci și un cadru urban viu, cu rol de catalizator pentru comunitatea studențească și pentru oraș.
