Centru Ecoturistic Lacul Sfânta Ana - Tinovul Mohoș

Autor(i):
Vallum S.R.L, Miercurea Ciuc
arh. Korodi Szabolcs
arh. Biró Katalin
Colaboratori:
Specialist ecologie.: ecol. Ambrus László
Expertiză tehnică: Proiect S.R.L., ing. Csákány Dezideriu, ing. Pálfi Előd

Specialități: proiect de rezistenţă - V&V Pojekt S.R.L, ing. Varga Szabolcs
instalații electrice - Tigra Will Srl, ing. Gáll Attila, ing. Részegh András
instalaţii sanitare, termice, ventilație – Ferbal Instal S.R.L, ing. Brebán Alfréd, ing. Ferencz Balázs
instalații gaze naturale – Mark Autogas S.R.L, ing. Adorján Tibor
studiu geotehnic - ing. Albert Zoltán
topograf – ing. Antal Levente

Antreprenor general: Andesit Impex S.R.L.
Localizare:
România, jud. Harghita, Comuna Cozmeni, Sat Lăzărești
Parametri:
RH: D+P+E+S / Sd: 908 m2 / Su: 620 m2 / POT: 4 / CUT: 0.06

Comentariul autorului:

Amplasamentul se află în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al Comunei Cozmeni, satului Lăzărești, în zona Lacului Sfânta Ana. Se situează în zona centrală a ariei protejate Natura 2000 ROSCI 0248 și rezervației naturale Tinovul Mohoș - Lacul Sfânta Ana, în suprafața destinată dezvoltării durabile conform planului de management al sitului. Centrul ecoturistic s-a propus în locul cabanei montane din 1963, dezafectată de cca. 20 de ani, situată la o altitudine de 1.000 metri, pe saua dintre cele două cratere vulcanice în care s-au format Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș.
Lacul Sfânta Ana este singurul lac vulcanic din România, așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, în muntele Ciomatul Mare din masivul vulcanic Pucios. Este ocrotit ca rezervație naturală mixtă - botanică, geologică şi peisageră. Tinovul Mohoș format într-un crater vecin, este o mlaștină activă tipică oligotrofă, formată prin colmatarea unui lac de origine vulcanică, are un depozit de turbă cu o suprafață de 60 ha, având în zona centrală grosimea de cca. 10 m, și este o rezervație botanică.
Investiția face parte dintr-un program amplu de dezvoltare a infrastructurii de vizitare din rezervație denumit: Centru ecoturistic Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș. Printre proiectele care s-au executat în paralel cu centrului ecoturistic se numără: reabilitarea potecii eco-didactice din Tinovul Mohoș, reamenajarea și extinderea parcări, realizarea unui parc interactiv, echiparea traseelor turistice din rezervație cu infrastructură de vizitare, mobilier urban, etc. Ele au ca scop facilitarea orientării turiștilor în rezervație, educarea lor în spiritul eco-turismului, informarea și aprofundarea cunoștințelor despre rezervație, despre arii naturale dezvoltate în mediu vulcanic și asigurarea unor facilități pentru activități de cercetare.
Cabana turistică montană Sfânta Ana reamenajată a fost construită în jurul anului 1963. Clădirea propusă prin regândirea funcțională și compozițional-volumetrică a cabanei, are axul principal paralel cu șaua dintre cele două cratere vulcanice. Corpul clădirii existente, cu spații mici și închise, a fost dublat spre nord-vest cu un volum mai amplu, închis, care adăpostește sala de expoziții și spațiul pentru proiecții și prezentări. Ele se leagă cu o zonă de tranziție, cu spații care comunică între ele, amplu vitrate, cu activități specifice de primire, informare, odihnă și alimentație pentru turiști. Corpul vechi are pereții exteriori tencuiți. Cel nou este placat cu piatră locală vulcanică, realizată cu diferite tehnici și texturi la exterior și interior. La nord se află un spațiu deschis acoperit, de tranziție și circulație. La vest s-a reabilitat terasa amplă, cea de pe care în urmă cu 30-40 de ani se observa lacul Sfânta Ana, înainte ca pădurea din fața ei să ajungă la maturitate.
La nivel funcțional s-au propus două unități funcționale principale: centrul de vizitare și cunoaștere la nord și centru de cercetare și evenimente la sud, ele fac corp comun prin cu circulație și anexe comune. Principalele funcțiuni sunt holul de primire și recepție, sala de expoziții, sală de educație eco-turistică prin prezentări și proiecții, spațiul comun pentru evenimente și loc de luat masa, terasă acoperită, chicinetă, camere pentru șederea cercetătorilor, spații pentru administrația rezervației, și încăperi anexe (grupuri sanitare, depozite, vestiare, circulații).
Volumele, corpurile, spațiile vechi și noi, închise și deschise se găsesc sub un acoperiș amplu, realizat pe două nivele. Compoziția tectonică și acoperișul verde sunt într-un dialog cu geometria terenului montan. Streșinile brăzdate, frânte copiază morfologia terenurilor cu eroziuni, cu mișcări tectonice. S-au propus finisaje apropriate de materialele din zonele vulcanice și de munte: piatră în diferite ipostaze, diverse tencuieli, acoperiș verde. Altele sunt compatibile cu acestea: balustrăzi metalice, beton aparent. În clădire s-a evitat în mod voit folosirea lemnului. Ea este exclusiv materialul infrastructurii de pe traseele turistice, zonele de joacă și alte asemenea.
Viziunea de ansamblu mai abstractă al clădirii centrului ecoturistic este cel al unui volum care s-a ridicat din terenul muntos, în urma unei activități vulcanice și tectonice.