Comentariul autorului:
Amplasamentul ales și împrejurimile sale necesită un proiect adresat comunității, ținând cont atât de memoria locului și de nevoile actuale ale locuitorilor. Datorită poziției privilegiate pe strada principală, a formei convexe, care o „împinge" spre zona centrală, și a memoriei colective a grădinii care a existat cândva aici, spațiul este ideal pentru o funcțiune publică încadrată într-un spațiu verde amplu.
Un studiu recent realizat de Studio BASAR arată că Bucureștiul are doar 32 de biblioteci publice. Conform Legii Bibliotecilor 334/2002, suprafața lor acoperă doar 25% din spațiul necesar pentru această funcție. Studiul subliniază, de asemenea, că doar prin construirea de biblioteci grandioase în zonele centrale nu putem soluționa această problemă.
Calea propusă de aceștia este sprijinirea și extinderea rețelei de biblioteci existente în zonele locale din oraș și îmbinarea cu alte spații orientate către comunitate, care pot atrage o mai mare varietate de persoane. Ei consideră că, prin crearea unor astfel de locuri, putem oferi o alternativă a centrelor comerciale care, deocamdată, sunt principalele zone de întâlnire pentru persoanele de toate vârstele. Această opinie este susținută și prin numeroase exemple de bună-practică din Europa, în care este vizibil impactul bibliotecilor de cartier asupra comunităților cărora le este dedicată, devenind un punct de interes maxim pentru locatari.
Proiectul propus se aliniază ideii de centru multifuncțional cu un accent cultural, oferind spații interioare și exterioare care pot atrage un public divers, punând la dispoziție spații pentru lectură, workshop-uri, co-working și conferințe, dar și o bibliotecă de obiecte, comerț alimentar divers și locuri de joacă amenajate. Deoarece biblioteca, conform definiției sale clasice de colecție de cărți, periodice si alte materiale media, este un program a cărui popularitate a scăzut în ultimii ani, ducând la închiderea multora dintre ele, este necesara o reinterpretare. Prin urmare, așa cum sugerează Rem Koolhaas prin proiectul Bibliotecii din Seattle, apare o noua definiție: O bibliotecă este o instituție al cărei scop este să transmită informații sub diverse forme si sa promoveze descoperirea atât prin introspecție, cat și prin discuție.
În ceea ce privește poziționarea, proiectul respectă alinierea specifică, adaptându-se la gridul imaginar de care aparțin blocurile de locuințe din jur. Volumetria propusă este o reinterpretare a centrelor comerciale moderniste, cu dispunerea pavilionară a corpurilor de clădire și unirea acestora printr-o acoperire comună, care dictează parcurgerea spațiului. Unificarea corpurilor este sugerată prin sistemul metalic ce înconjoară întregul ansamblu și îndeplinește și rolul de sistem de umbrire orizontal și vertical pe laturile unde acesta este necesar.
Proiectul asigură o integrare armonioasă în caracterul specific al cartierului și prin continuarea temei dominante a spațiului verde, prin plantarea unei selecții de copaci și plante benefice mediului urban. Trama rezultată din multitudinea de alei, spații verzi plantate și zone amenajate cu mobilier urban amintesc de livada și grădinile de legume și flori care acopereau terenul până la începutul anilor 2000. Longevitatea grădinii urbane propuse, spre deosebire de cea anterioară, poate fi acum asigurată prin legătura directă cu funcțiuni comerciale și culturale. Deși activitatea principală a acestora se desfășoară la interior, transparența clădirii și posibilitatea unor amenajări sezoniere exterioare permite ca limitele acestora să nu fie întrerupte de granița interior-exterior.
Luând în considerare toate cele prezentate mai sus, obiectivul principal al proiectului este de a crea un spațiu comunitar care va funcționa nu numai ca o bibliotecă, ci și ca un loc de întâlnire, un spațiu de învățare informală și de recreere. Ansamblul se adresează atât comunității cartierului Drumul Taberei, indiferent de vârstă, cât și persoanelor care îl tranzitează zilnic și are potențialul de a deveni un pol cultural pentru vestul Capitalei.
