Comentariul autorului:
Organizată în perioada 20–25 iulie 2025 de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia, prima ediție a Școlii de vară „Alba Vernaculară” a avut ca temă investigarea, documentarea și promovarea unui patrimoniu discret, dar esențial pentru identitatea culturală a Munților Apuseni – șurile tradiționale cu acoperiș de paie, aflate de-a lungul drumului „Transapuseana” (DJ107I).
Proiectul a reunit 21 de participanți – arhitecți cu experiență în restaurarea monumentelor istorice, restauratori, ingineri, istorici, etnologi, studenți, precum și o echipă de televiziune (TVR București). Împreună, aceștia au desfășurat o cercetare de teren complexă, cu rezultate notabile: 34 de șuri, 2 găbănașe și o casă au fost cartate pe traseul de 44 km dintre satul Cotorășți (com. Râmeț) și Mogoș (com. Mogoș), situate la altitudini cuprinse între 671 m și 1114 m. Întreg demersul s-a desfășurat într-un peisaj natural spectaculos – Cheile Râmețului și platoul Tarcău, care se suprapune armonios peste cel cultural și etnografic.
Pentru a facilita percepția publicului și a conferi un plus de vizibilitate patrimoniului, mai multe șuri au primit nume sugestive: „Șurile frățești de la Valeria Bradea”, „Șurile gemene de lângă releu (Liviu Muntean)”, „Șura cu lespezi de piatră”, „Șura catedrală”, „Șurile dintre stânci”, „Șura apicultorului cu pisici”, „Șura tânărului fermier”, „Șura cu faguri” sau „Șura cu cruci”. Aceste denumiri nu doar că personalizează construcțiile, dar le transformă în repere narative și afective, deschizând calea unui potențial traseu turistic etno-cultural.
Arhitecții participanți au documentat în detaliu cinci șuri reprezentative (relevee, planuri, fațade, detalii constructive), precum și alte două imobile aflate în proximitate: găbănașul de la șura lui Liviu Muntean și casa Valeriei Bradea. În paralel, etnologii au realizat interviuri cu localnicii, surprinzând credințe, obiceiuri și gesturi magice legate de protecția șurilor, de conservarea „manei” și de apărarea recoltelor și animalelor. Au fost identificate semne apotropaice, obiecte simbolice și elemente ritualice, iar o parte din material a fost inclus într-un jurnal filmat etnografic, deja disponibil publicului.
Un alt moment de mare valoare l-a constituit documentarea tehnicii tradiționale de realizare a învelitorilor din paie. Meșterii locali, coordonați de dl. Florean Aloman, au fost surprinși la lucru în satul Valea Ghioghești (com. Mogoș), la șura familiei dlui Mirel Hălălai, primarul orașului Teiuș. Această experiență practică demonstrează potențialul viitoarelor ediții ale școlii de vară în a forma noi meșteri și a revitaliza meșteșuguri aflate în pragul dispariției.
Obiectivele proiectului au fost structurate pe mai multe paliere:
- Identificarea, documentarea și promovarea elementelor de arhitectură vernaculară din Munții Apuseni și crearea unui traseu turistic al șurilor cu acoperiș de paie;
- Analiza stării de conservare și identificarea factorilor de risc, precum și a soluțiilor de restaurare prin metode tradiționale;
- Dezvoltarea durabilă a comunităților locale prin educație, valorizarea patrimoniului și integrarea șurilor ca repere turistice;
- Sensibilizarea publicului larg asupra importanței patrimoniului tangibil moștenit;
- Crearea de strategii economice prin integrarea patrimoniului cultural în turism, prin revitalizarea meșteșugurilor și prin combaterea depopulării zonei.
Impactul Școlii de vară este multiplu: pe de o parte, asupra mediului științific și academic, prin documentarea și interpretarea unui patrimoniu insuficient studiat; pe de altă parte, asupra comunităților locale, prin redescoperirea valorilor moștenite și prin identificarea unor perspective de dezvoltare economică sustenabilă. Proiectul constituie, astfel, un model de bune practici, ușor replicabil și în alte regiuni ale țării.
Perspectivele de viitor includ strategii de dezvoltare durabilă bazate pe: stimularea culturilor locale de grâu de primăvară pentru a asigura materia primă necesară refacerii învelitorilor; organizarea de evenimente agrare tradiționale cu rol turistic și educativ; susținerea producției locale de panificație și morărit; deschiderea unor puncte gastronomice în șuri adaptate; turism etno-cultural integrat; formarea de producători locali și promovarea unui cadru ecologic verde, bazat pe utilizarea materialelor naturale și nepoluante.
Școala de vară „Alba Vernaculară” demonstrează cum o intervenție interdisciplinară – la intersecția arhitecturii, etnologiei, istoriei și educației – poate transforma un patrimoniu rural vulnerabil într-un instrument de coeziune socială, identitate culturală și dezvoltare economică durabilă. Mai mult decât o simplă inventariere a șurilor cu acoperiș de paie, acest demers propune o viziune holistică asupra modului în care patrimoniul construit vernacular poate fi păstrat, valorificat și transmis generațiilor viitoare, devenind un landmark pentru Munții Apuseni și o resursă strategică pentru comunitățile locale.
