Comentariul autorului:
Conversia unei clădiri de fabrică din ansamblul Fabricii de bere Bragadiru
Clădirea propusă pentru proiect este una dintre cele mai vechi ale fabricii din ansamblul Fabricii de bere Bragadiru, construită în 1908. În acest context urban istoric fragmentat este necesară obținerea unui răspuns semnificativ pentru viitor. Prin abordarea arhitecturală de la scara urbană la elementul arhitectural, conceptul este orientat atât către patrimoniul tangibil, cât și către cel imaterial, în cheia incluziunii, ca modalitate de reintegrare a memoriei arhitecturale într-un context nou.
În acest moment, clădirea se află într-o stare avansată de degradare vizibilă. Din cauze antropice și biologice, fațadele prezintă urme de exfoliere a tencuielii și cărămizi lipsă. Tâmplăria lipsește sau este deteriorată. În interior, cele mai afectate elemente sunt scările. Astfel, intervențiile arhitecturale propuse au scopul de a o revalorifica.
Pentru a revalorifica clădirea, am început o analiză care pornește de la o pasiune și se intersectează cu nevoile zonei și cu situația existentă la nivel de oraș. Înțelegerea importanței componentei manufacturiere și a noilor tehnologii care aduc autenticitate m-a condus către ideea de meșteșug, către experimentarea cu materiale și forme. În acest cartier în care predomină clădirile rezidențiale, este necesară crearea unui reper cultural-educațional, un reper care să adune și să creeze o comunitate. Analizând funcțiile din București cu aceleași criterii, comparativ cu alte orașe, am observat lipsa unui centru care să grupeze mai multe domenii creative meșteșugărești. Acest lucru a accentuat soluția mea finală de școală de arte și meserii care aduce într-un singur spațiu o varietate programe de studiu și practică pe baza materialelor ca lemn, metal, sticla, material textil și ceramica.
Proiectul își propune să creeze o instituție de învățământ dual care promovează tehnologiile creative tradiționale și de viitor. Păstrând memoria locului, CRAFTOTE’K devine o fabrică de creație unde studenții urmează un traseu de formare în domeniul meșteșugurilor. Proiectul oferă publicului larg o deschidere către experiment și inovație, către cunoaștere și cercetare. Întrucât arhitectura înseamnă experimentare și flexibilitate, am asociat fiecărui material de studiu o formă care m-a inspirat și care va dicta organizarea spațială a fiecărui atelier de pe fiecare etaj (lemn, hârtie – pătrat, metal, sticlă – triunghi, materiale textile – forme curbe, ceramică – cerc). Atelierele sunt caracterizate de motivul simbolic care se transformă în camere „cutie în cutie” și sunt poziționate astfel încât să creeze zone de lucru diferite. Pereții despărțitori au rolul de a separa restul atelierului de alte activități zgomotoase, iar pereții sunt proiectați ca spații de depozitare.
În siloz, o bibliotecă publică se întinde pe toată înălțimea acestuia printr-o serie de mezanine adăugate, cu acces din fiecare etaj al atelierului. Spațiul de cărți oferă resurse creative în disciplinele artelor vizuale și designului. Mezaninele cu centru liber permit vizitatorului să admire spațiul silozului ca un întreg. Scara adăugată creează o cale pentru vizitator care îl invită să descopere fiecare etaj treptat. Păstrând luminatorul existent, lumina naturală pătrunde prin golul central până la parter.
Abordarea didactică de recunoaștere a importanței percepției noastre materiale - în modul în care percepem, interacționăm și ne raportăm la materiale - se reflectă în imaginea finală a spațiilor. Materialele utilizate sunt alese atât din motive estetice, cât și de sustenabilitate, respectând istoria clădirii și menținând imaginea industrială atemporală.
În ceea ce privește intervenția arhitecturală, clădirea este restaurată pentru a-și păstra caracterul istoric. Din motive structurale, pereții interiori sunt cămășuiți. Din cauza deteriorării scărilor existente, o nouă extindere are ia locul casei scării principale ce continuă pe terasă cu o sală multifuncțională. Extinderea are o structură independentă de clădirea originală, adăugând un limbaj industrial contemporan prin sticlă sablată care creează un efect uniform.
Prin simplul act de conversie a clădirii, se promovează principiul readaptării existentului. Astfel, noua identitate este orientată spre oameni și mediu.
