Comentariul autorului:
Proiectul propune o reinterpretare a monumentului ca spațiu locuibil și participativ — un „condensator social” unde memoria colectivă devine trăită, nu doar comemorată. Inspirat de istoria orașului Taipei, dar relevant în orice context urban marcat de straturi istorice suprapuse, pavilionul reunește fragmente arhitecturale și obiecte simbolice, într-o compoziție liberă, modulară, ce permite reapropierea sensului prin interacțiune.
Structura funcționează ca o agora a locuirii cotidiene: un spațiu în care se pot întâmpla evenimente informale, spectacole spontane, întâlniri, reflecții — în contrast cu monumentalitatea rigidă a trecutului. În loc de expunere didactică, spațiul oferă o experiență intuitivă, în care utilizatorii pot construi propriile povești, prin mișcare și acțiune: urcând o scară, stând pe un soclu, traversând un tunel.
Prin estetica sa colajată și neconvențională, proiectul contestă ideea de simbol unitar și propune o arhitectură a multiplicității. Este o pledoarie pentru un spațiu construit care să reflecte diversitatea memoriei urbane, deschizând posibilitatea unei noi „locuiri simbolice” — vii, accesibile și participative.
