
Comentariul autorului:
Un bloc-boutique în spatele „cortinei de beton”
La intersecția străzilor Cezar Bolliac și Theodor D. Speranția din București, în spatele frontului nordic de blocuri socialiste al Pieței Alba Iulia, pe un teren de 955 mp cu dublă deschidere, într-un context eterogen dominat de locuințe de joasă și medie înălțime construite în perioada interbelică, cu multe adăugări recente, biroul studio3plus a realizat un bloc de patru etaje, cu 11 apartamente de calitate superioară, cu design interior inclus, cu terase foarte generoase și cu un parter transparent, dedicat integral unui birou pentru o echipă de executori judecătorești, în holul căruia sunt expuse trei sculpturi inedite ale artiștilor Ileana și Cătălin Oancea.
Integrarea firească într-un țesut urban interbelic
Frontul înalt al blocurilor socialiste din Piața Alba Iulia alcătuiesc o „cortină de beton” care ascunde trauma operațiunii urbanistice totalitare din Bucureștiul anilor 1980. Forma precis croită în urma sistematizării a lăsat în spatele fațadelor monumentale „cicatricile” unei violente coliziuni cu țesutul construit existent, în urma căreia au rezultat spații reziduale, demolări și juxtapuneri de volume care au încurajat improvizațiile și îndesirile din anii 1990-2000, caracterizate de o arhitectură de slabă calitate. Cu toate acestea, străzile istorice din spatele „cortinei de beton” încă își păstrează caracterul domestic prietenos, prin proporția secțiunii lor și prezența clădirilor de joasă și medie înălțime, ridicate înainte de 1945, cu fațade aliniate la trotuar și grădini generoase. Intersecția dintre strada Cezar Bolliac și Theodor D. Speranția este un astfel de loc modelat de traumele sistematizării socialiste, dar care rezistă încă prin calitatea țesutului istoric și mai puțin prin valoarea arhitecturală a clădirilor. Evazarea acestei intersecții a rezultat în urma coliziunii dintre insula urbană croită în urma lotizărilor interbelice și sistematizarea socialistă postbelică. La umbra câtorva arbori, spațiul rezidual public de vizavi este folosit acum ca loc de parcare și loc de joacă. Regimul de înălțime al zonei nu depășește 3-4 niveluri, iar stilistica arhitecturală este extrem de eterogenă, cu multe intervenții recente lipsite de sensibilitate arhitecturală față de tradiția modernistă bucureșteană de dinainte de 1945. Lotul de colț, cu suprafața de 955 mp, se remarcă printr-un contur deformat, cu un „triunghi” neconstruibil spre intersecție, valoros însă prin potențialul public oferit astfel la nivelul parterului.
Volumetrie sculpturală și adecvare contextuală
Programul de arhitectură convenit împreună cu beneficiarii acestui teren are în vedere 11 apartamente cu dotări superioare și un spațiu comercial la parter, pe o suprafață construită la sol de 370 mp și desfășurata totală de 1400 mp. Volumetria compactă se dezvoltă pe patru niveluri peste un subsol pe întreg perimetrul construibil, ultimele două etaje fiind parțiale și retrase, așa încât vederea dinspre intersecție să ofere cea mai bună relație cu scara generală a construcțiilor învecinate. Modelarea retragerilor în volumul general construibil permis de regulamentul zonei este foarte bine dozată și generează o bună varietate vizuală la nivelul percepției pietonale, atât de pe strada Cezar Bolliac (fațada lungă, vestică, cu accesul la apartamente), cât și de pe strada Theodor D. Speranția (fațada scurtă, sudică, cu accesul la birourile de la parter). Dificultatea proiectului a constat așadar în negocierea dintre modelarea volumetriei care răspunde cu succes constrângerilor contextuale și formularea unui program capabil să combine locuirea privată și diversificată cu funcțiunea publică. Apartamentele cu suprafețe utile generoase, terase mari, ferestre extinse și mai ales cu un design atent elaborat, peste nivelul ofertelor imobiliare obișnuite, poartă acum eticheta „boutique” care exprimă așteptări mult mai înalte din partea beneficiarilor la nivelul concepției de proiectare, dotărilor și calității de construcție. Primele două etaje grupează cinci apartamente diferite pe nivel, nodul de circulație verticală fiind în contact cu fațada vestică, în punctul în care volumul se „frânge” datorită conturului neregulat al terenului și colțului neconstruibil sud-vestic. Etajul al treilea se reduce progresiv prin modul extractiv al generării celor trei terase în volumetrie, iar etajul al patrulea reține doar un volum retras către fațada estică (cea mai puțin vizibilă) în care se continuă prin intermediul scărilor interioare private zona de noapte a celor mai mari două apartamente de la etajul trei. Suprafețele utile ale apartamentelor variază între 50-54 mp la două camere, 75-80 mp la trei camere pe un singur nivel și 135-162 mp la trei și patru camere pe dublu-nivel. Varietatea tipologică a apartamentelor și modul în care sunt configurate terasele scobite sau extinse în console foarte curajoase produc experiențe spațiale remarcabile între interiorul privat și exteriorul public. Cele două intrări de la parter și colțul sud-vestic în care se întâlnesc fațadele principale constituie locurile cele mai importante din punctul de vedere al percepției urbane, tratate cu multă grijă la nivelul îmbinărilor geometrice de planuri și al punerii în operă a materialelor de finisaj. Colțul sud-vestic nu a fost neglijat nici la nivelul amenajării peisagistice a terenului, astfel încât să participe împreună cu fațadele la interacțiunea pietonală permisă de funcțiunea publică a parterului. Subsolul asigură accesul auto printr-o rampă pentru 17 autoturisme și spațiul necesar pentru funcțiunile tehnice. Parterul, ocupat integral de spațiul de birouri și de micul hol de intrare cu nodul vertical de circulație pentru apartamentele de la etaj, profită de avantajul expunerii perimetrale către curtea care marchează inelar terenul, configurată în urma retragerilor urbanistice. Accentul principal cade pe zona intrării la birouri, expusă către intersecție, bine modelată prin retragerea peretelui vitrat și prin extinderea îndrăzneață în consolă a terasei de la etaj. Tratamentul sculptural al volumetriei, care continuă la fel de dinamic și la celelalte etaje prin retragerile și avansările teraselor, răspunde dorinței beneficiarilor de a pune în valoare funcțiunea publică a parterului și imaginea caracteristică a unui bloc-boutique, capabile să transmită caracterul adecvat al arhitecturii într-o zonă încărcată cu memorie istorică.