Comentariul autorului:
Expoziția “Touch Nature” a fost distribuită în două spații cu caracteristici diferite, fiecare cu propriile conditionări și subsisteme de expunere. Conținutul a fost separat după mediul de producție artistică: pictură, desen, fotografie (54 exponate la /SAC Malmaison); instalații și obiecte de tip art and science (19 exponate la /SAC Berthelot).
Exponate 2D la Malmaison si 3D la Berthelot.
Fiecare expoziție a avut propria cheie de lectură pentru tema curatorială, prin propunerea unui scenariu de amenajare generat pe baza datelor legate de istoria spațiului “container” înainte ca acesta să fie galerie de artă: apartamentul din strada General Berthelot nr.5 a funcționat ca locuire din 1852 iar cele două încăperi de la etajul 2 din clădirea Malmaison au găzduit o parte din laboratoarele IPROCHIM (institut de dezvoltare al industriei chimice și petrochimice din România).
Malmaison:
Miniconstruct multietajat pentru amestec de bumbac, acryl, semiconductori, ulei și clorofilă. Florărie de artă sau galerie de verde cu 31 de curiozități și-un televizor, printre 192 de plante luate câte 4 pe raft.
Module albe 185 x 90 x 40, ordonate după grid de ciment sclivisit, sistem de mixaj pentru medii de expresie aproximativ tradiționale. Spațiu de expunere / agregare pentru frunze și obiecte asamblat din profile albe; suport pentru o schiță de profil al unui nou tip de realitate cotidiană: antropocen.
O precizare: nu trageți de clanță (nu e interactiv), intrarea e prin living, pe ușa din spate.
Berthelot:
Spațiul expozițional propune o cercetare a simbiozei mediate prin tehnologie, dintre utilizator și locuință, printr-o serie de intersecții contrastante dintre obiecte de uz casnic și instalații la limita dintre artă și știință.
Camerele galeriei se transformă în „spații de locuit”, mobilate cu obiecte de uz casnic de la un producător celebru de mobilă. „Ustensilele” preiau date despre locuitorii temporari (vizitatorii) și integrează prezența acestora în propriul sistem. Utilizatorii devin participanți activi ai unui organism simbiot în care se combină mostrele / probele de laborator și piesele de mobilier domestic.
Prin soluția de amenajare, apartamentul din Berthelot este expresia unui cadru bizar pentru locuire, la limita dintre distopic si utilitar.
Am propus trei criterii generale care sa configureze un ansamblu bicomponent. Un limbaj comun prin care ambele expoziții să fie percepute de utilizatori ca un întreg, în situatia distribuirii la adrese diferite din Bucuresti ( Calea Plevnei 137 C și Strada General Berthelot Nr.5):
1. Orice obiect de mobilier este de serie, de culoare albă.
2. Informația despre lucrări este integrată pe etichete.
3. Ambele spații sunt populate cu plante naturale (plante agățătoare la Malmaison și plante pentru interior în Berthelot).
Am folosit particulariățile etichetelor ca mijloc de diferențiere subtila dintre cele două discursuri expoziționale:
În expoziția de la Berthelot, etichetele erau prinse cu gută transparentă, direct de lucrare, având un format caracteristic magazinelor care distribuie obiecte de mobilier în serie. Eticheta construieste un cod prin intermediul căruia mobilierul și lucrările sunt componente ale unui sistem standard de locuire dintr-un antropocen posibil (context extras din tema curatorială).
La Malmaison, grafica etichetelor a fost concepută pe baza modelelor folosite pentru arhivarea probelor de laborator. Acestea au fost agatate tot cu fir transparent, de montanții etajerelor metalice, în dreptul exponatelor.
O serie de materiale video proiectate atipic pe pereți și pe tavan (la cerința autoarei) devin conexiuni cu “locuința” de la Berthelot, punctând parcursul de la casa scării până la accesul în galeria “verde” cu 31 de curiozități.
La Malmaison, traseul anunțat de un avizier cu afișul expoziției începe de pe casa scării, din “foyerul” cu bancă pe roți orientată către proiecția supradimensionată a unui culplu de melci. Utilizarea instalației video este mijloc de conturare a unei analogii cu zona de luat masa din galeria /SAC Berthelot, unde există o proiecție din aceeași serie a artistei.
Succesiune de holuri (lungime totala 50 m) între casa scării și accesul în galeria de la etajul 2.
Macheta din carton a unui “Culegător” de-al lui Dan Vezentan, expusă în “Capsula expozițională /SAC” este primul punct de inflexiune care direcționează vizitatorii spre coridorul de 2.70 m lățime, cu locuri de stat și aviziere metalice - suport pentru informația curatorială.
Suprafața de perete pictată de Dumitru Gorzo (cu o lungime de 20 m), contectează lucrarea lui Vezentan de următorul reper de pe ruta spre “laboratorul” cu 31 de exponate: “lada” multifunctională pe roți pe care sunt disponibile broșurile care conțin harta expoziției.
În dreapta comodei pe roți - proiecție (pe tavan) din seria Adrianei Chiruță, singura sursă de lumina din “holul” de acces în “camera de zi” de la Malmaison.
La intrare, covor uzat cu fluturi - semnal pentru accesul în “livingul” antropocen.
In “Living” aceleași elemente de limbaj identificate în “locuința” din Berthelot - mobilier de serie alb și etichete de produs - conexiune între subsistemele “Touch Nature”.
Pe lângă șifonierul alb din cameră, se trece în “cabinetul de curiozități” cu lucrări 2D.
Atributele cu caracter domestic ale “livingului” antropocen de la Malmaison, constituie o substanță de contrast în relație cu monumentalitatea aparatului de acces al etajului fostei garnizoane, dar și în relație cu sistemul de iluminat artificial din cadrul “cabinetului de curiozități”:
Hol versus “living”: mers cadențat versus repaos;
“Living” versus laborator: lumină naturală versus lumina artificială.
Succesiune de contraste care accentuează impactul pe care mediul controlat al “cabinetului de curiozități” îl are asupra vizitatorilo, după pauza dintr-un “living” de 50 mp.
.jpg-d2.jpg)
