
Comentariul autorului:
Reactivarea unui arhetip rural: între restaurare și locuire contemporană.
Ansamblul format dintr-o locuință și o șură reprezintă un arhetip al gospodăriei tradiționale din satele românești. Această tipologie vernaculară, care reflectă o relație profundă între oameni, animale și peisaj, a fost pentru mult timp esența modului de viață rural. Cu trecerea timpului, însă, aceste gospodării și-au pierdut treptat funcțiunile inițiale, schimbându-și proprietarii și devenind tot mai des refugiul unor noi forme de locuire tihnită, la distanță de ritmul accelerat al orașelor.
În cazul de față, intervenția are loc într-un cătun pre-montan, înconjurat de un peisaj pitoresc alcătuit din păduri de stejar și frasin. Aici, locuința și șura– ambele construcții din lemn de esență tare, provenit din pădurile apropiate, și acoperite cu țiglă arsă – se aflau într-o stare avansată de degradare. Proiectul propune restaurarea acestui ansamblu și conversia lui într-un spațiu de locuire contemporan, fără a altera caracterul originar al construcțiilor.
Demersul urmărește nu doar conservarea volumetriei și materialității inițiale, ci și păstrarea autenticității constructive. Tehnicile tradiționale de îmbinare a lemnului au fost păstrate și revalorizate, iar intervențiile asupra imaginii exterioare au fost reduse la minimum. Singurele modificări vizibile sunt lărgirile ferestrelor locuinței, realizate pentru a deschide interiorul spre peisajul generos din jur și a întări relația vizuală cu natura.
Prin această reconfigurare discretă, fiecare spațiu al noii locuințe se orientează spre un punct de interes din peisaj, transformând priveliștea într-un element activ al locuirii.
Materialitatea inițială a fost completată cu intervenții minimale, dar riguroase: soclurile și porțiunile deteriorate ale zidăriei au fost reparate și completate cu piatră de calcar provenită dintr-o carieră locală, asigurând astfel o coerență geologică și estetică între construcție și sit.
Amenajarea terenului a inclus și o componentă ecologică importantă: apele pluviale au fost dirijate gravitațional către o zonă joasă a parcelei, unde a fost creat un mic iaz, populat cu pești și vegetație acvatică specifică. Această intervenție discretă regenerează o zonă umedă preexistentă și contribuie la microclimatul general al locului. La finalul procesului de restaurare, locuința și șura își păstrează în continuare discreția și firescul integrării în peisajul rural. Intervenția nu încearcă să rescrie o narațiune modernizatoare, ci să ofere o nouă viață unei tipologii tradiționale. Casa va fi locuită permanent de noii beneficiari, în timp ce hambarul, păstrându-și caracterul utilitar, va fi folosit pentru depozitarea uneltelor de grădinărit – o funcțiune firească, în continuitate cu istoria locului.
Această intervenție arhitecturală propune, așadar, o formă de locuire contemporană care respectă și valorifică moștenirea construită, în armonie cu natura și memoria locului. Este o pledoarie pentru reactivarea arhetipurilor rurale nu prin stilizare sau pastişă, ci printr-o restaurare onestă și atentă la firescul vieții cotidiene.