Comentariul autorului:
Proiectul de regenerare a platformei industriale Rulmentul reflectă condiția de limită a acestui amplasament, echilibrând două direcții majore: valorificarea patrimoniului industrial și calitatea urbană implicită a ansamblului, amplificând simultan componenta vegetală și relația cu peisajul natural. Principiile propunerii, fără a fi ierarhizate, pot fi rezumate după cum urmează:
1. Reciclare și sustenabilitate
Proiectul își propune să limiteze demolările prin conservarea clădirilor și echipamentelor care pot fi reutilizate sau reinterpretate. Elementele cheie includ:
– demolarea parțială a unor secțiuni ale Hangarului 6 (C15) pentru a restabili forma originală a hangarului de aviație și a crea un spațiu mare, deschis, acoperit (canopeea).
– demolarea parțială a Halelor 16a-b și 25a-b-c-d pentru conversie funcțională.
– transformarea estacadelor de beton într-un suport pentru sistemul de răcire cu vapori de apă care, în funcție de temperatura zilei, creează un microclimat în zonele plantate și pietonale.
– reutilizarea drumurilor, liniilor de cale ferată, scărilor și echipamentelor tehnice existente (rezervoare de apă, rezervoare de combustibil, turnuri de răcire), reutilizându-le ca trasee pietonale, spații publice și noi referințe iconografice.
2. Mixitate funcțională
Spina centrală a platformei se transformă într-un parc liniar cu o alee pietonală care urmează traseul fostelor estacade, reutilizate ca sistem de răcire cu vapori de apă. De-a lungul acestei alei, există zone de odihnă, locuri de joacă, pavilioane mici și alte facilități.
De ambele părți ale acestei axe structurale, activitățile propuse, atât în interiorul, cât și în exteriorul fostelor hale industriale, susțin atractivitatea și viabilitatea economică a platformei prin diversitate și complementaritate. Aceste activități includ spații comunitare, birouri, comerț cu amănuntul, restaurante publice, cultură, sport și agrement.
Extremitatea sud-estică a amplasamentului și zona haldelor de deșeuri le subliniază caracterul vegetal, transformându-se într-un parc dedicat vestigiilor industriale și temelor ecologice.
3. Claritate morfologică
O structură coerentă de alei-noduri-repere / circulații-spații-clădiri cu identitate funcțională și formală: Piața de intrare, Spina, Piața centrală, Platforma acoperișului, Canopeea, Lacul, Pasarela, Piața turnurilor de răcire.
4. Mobilitate ușoară
În conformitate cu integrarea zonelor învecinate, păstrând limitele actuale și amplificân caracterul verde, traficul motorizat major prin platforma Rulmentul nu este luat în considerare. Prin urmare:
- accesul auto este limitat la perimetru, cu puncte de intrare locale restricționate.
- extinderea străzii Tudor Arghezi, propusă de Studiul de Circulație, este înlocuită cu un drum ocolitor care se conectează la zona Sânpetru prin traseul străzii Narciselor.
- conexiunea către zona de nord – Pârâul Timiș și fostele depozite – este exclusiv pietonală și ciclabilă, printr-o pasarelă care pornește din piața din jurul fostei centrale termice și traversează râul Timiș, integrată vizual și fizic în concepția ansamblului.
- conexiunea către zona de sud – complexul rezidențial Coresi – pornește tot din piața din jurul fostei centrale termice, urmând un traseu pietonal și pentru biciclete conectat la strada Tudor Arghezi. Calea ferată rămâne o opțiune suplimentară, liniile existente fiind păstrate și integrate într-un nou scenariu postindustrial.
5. Dominanta vegetală
Intervențiile asupra zonelor verzi urmează două direcții complementare.
Prima este ecologică:
– eliminarea plantelor invazive care s-au dezvoltat haotic în timp, eclipsând vegetația valoroasă.
– plantarea de arbori rezistenți la poluare și alți factori agresivi, caracterizați prin toleranță la temperaturi ridicate, regimuri hidrice scăzute și volum limitat de sol.
– introducerea de arbori benefici biodiversității locale în perioadele de înflorire și fructificare, în special iarna, când sursele de hrană sunt rare, cum ar fi scorușul (Sorbus aucuparia).
– plantarea de aliniamente de arbori care vor înlocui în cele din urmă arborii maturi, mulți dintre aceștia fiind fie la maturitate, fie în declin biologic.
– introducerea unor plante pioniere, cum ar fi salcâmul alb (Robinia pseudoacacia) și salcâmul roz (Robinia hispida), care pot crește pe soluri degradate sau cu conținut scăzut de nutrienți, alături de operațiuni de îmbunătățire a solului la scară mică.
– plantarea unui amestec de specii erbacee cu întreținere redusă (Trifolium, Poa pratensis) în spații verzi comune pentru a înlocui gazonul care nu necesită cosire.
A doua este estetică:
– susținerea structurii spațiale a complexului prin organizarea secțională și menținerea continuității spinei verzi centrale:
(i) păstrarea distribuției actuale a vegetației, care variază de la copaci mai înalți de-a lungul Halei 25 la copaci și arbuști de înălțime medie care însoțesc vizual hangarele;
(ii) densificarea arbuștilor și copacilor de înălțime medie în zona centrală;
(iii) plantarea de ierburi ornamentale, arbuști și flori în apropierea hangarelor care, pe măsură ce progresează în sit, formează o bandă continuă care evidențiază direcția compozițională.
– diferențierea vegetației printr-o paletă de culori și scheme florale care se rotesc pe tot parcursul anului;
– punerea în valoare a axelor principale și a circulațiilor complexului prin aliniamente de arbori, fie completând pe cele existente, fie creând altele noi;
– păstrarea speciilor ruderale în zone distinct industriale pentru a le sublinia atmosfera specifică.
– plantarea extinsă în zonele din jurul fostelor halde de deșeuri.
6. Valorificarea peisajului
Interacțiunea dintre peisajul industriale și cel natural prin:
– conservarea elementelor structurale majore (spina centrală, aliniamentela de arbori) și crearea de noi spații cu caracteristici și atmosfere specifice (alei, nișe locale, grădini scufundate etc.), care pot fi independente sau asociate cu foste echipamente industriale (rezervoare, poduri, turnuri de răcire).
– traversarea pârâului Timiș printr-un pod ciclo-pietonal pentru a stabili o legătură directă cu haldele de deșeuri recuperate și zona plantată din jurul acestora, oferind o vedere de ansamblu asupra peisajului.
– activarea malurilor pârâului Timiș prin:
(i) lărgirea cursului său în spatele complexului Hangar 6;
(ii) crearea unei platforme care coboară până la nivelul apei, servind drept loc de promenadă, observare și meditație;
(iii) includerea malului opus, conservat natural, într-un circuit pietonal complet;
(iv) plantarea de vegetație specifică cursurilor de apă și lacurilor pentru a adăuga valoare spațiului renovat și a stabiliza solul prin sisteme radiculare.
7. Continuitate și permeabilitate
Susținerea continuității spinei centrale amenajate și a succesiunii fostelor hangare de aviație prin tratarea diferențiată a vegetației: în plan, prin formă liniară și paletă de culori, și în secțiune, prin variații de înălțime.
Permeabilitatea este creată prin traversarea axelor – virtuale (secvența piață centrală – canopee – complexul Hangar 6 – pârâul Timiș) sau exprimate fizic (puncte de intrare prin Hala 25) – permițând conexiuni multiple.
8. Calitate experiențială
Experiențe multisenzoriale care variază pe parcursul zilei sau în funcție de anotimp, asociate cu:
– apă (sistemul de răcire cu vapori de apă de-a lungul fostelor estacade / piscina de reflectantă din curtea Halei 25, transformată în patinoar în timpul iernii / lacul creat prin lărgirea locală a albiei pârâului Timiș).
– culoare (inserția cromatică în spina centrală / diversitatea paletei de culori și variația acesteia în timp prin înflorire continuă și tablouri interesante, în principal la nivelul spinei centrale amenajate).
– lumină (iluminarea nocturnă / atmosfera creată în timpul verii de prezența vaporilor de apă).
– miros (zonele plantate de-a lungul spinei centrale, cu diferite perioade de înflorire).
– materiale (materialitatea brută a fostelor clădiri industriale vs. materialitatea rafinată a noilor inserții).
9. Protecția Patrimoniului
Opțiunea pentru o „autenticitate progresivă” care nu vizează recuperarea ideală, ci recunoașterea etapelor valoroase din istoria unui obiect sau loc. Alături de restaurarea, reabilitarea și tratamentul adaptiv al ansamblului și al clădirilor majore, recuperarea obiectelor și echipamentelor tehnice este la fel de importantă, integrată în noi scenarii de utilizare.
10. Promovare culturală
Utilizarea simbolică a vechilor hangare de aviație ca spații pentru un Muzeu al Tehnologiei și Tradiției Industriale din Brașov.
11. Etapa operațională
O abordare graduală cu obiective pe termen scurt, mediu și lung, combinând acțiuni de implicare publică (redescoperire, însușire, consultare) cu intervenții specializate (vegetație și cadru natural, clădiri emblematice, circulații, spații publice).
