Grădinița Strada Copiilor

Autor(i):
Chifan Alina-Yolanda
Sfîrnaciuc Gianluca-Nicola
Îndrumători:
Cădere Costin
Localizare:
România, jud. Iași, Iaşi
Parametri:
RH: S+P+2 / Sd: 3790 m2 / Su: 3220 m2 / POT: 40 / CUT: 0.66

Comentariul autorului:

Terenul destinat proiectului se află în cartierul Tătărași, o zonă emblematică pentru evoluția urbană a municipiului Iași. Suprafața totală, de aproximativ 5.700 mp, este situată într-un context urban dens populat, unde infrastructură educațională și comunitară nu reușește să răspundă în mod corespunzător nevoilor actuale și viitoare ale locuitorilor. Această disproporție accentuează presiunea asupra dotărilor existente și subliniază oportunitatea unor noi investiții publice. Amplasamentul beneficiază de o poziție strategică, cu acces facil din arterele principale ale orașului și conectivitate bună la rețeaua de transport public. În același timp, vecinătatea cu zone rezidențiale compacte și apropierea de spații verzi majore îl transformă într-un nod urban cu potențial de integrare funcțională și socială.
Tema principală a proiectului este realizarea unei grădinițe cu 6 grupe, destinată să răspundă deficitului de infrastructură educațională timpurie din cartier. Capacitatea propusă acoperă aproximativ 120 de copii cu vârste diferite, asigurând un raport echilibrat între numărul locuitorilor din zonă și oferta educațională necesară. Clădirea este gândită pe regim de înălțime S+P+2 parțial, cu o dezvoltare echilibrată pe verticală și o integrare atentă în context. Volumetria propusă urmărește o scară apropiată de cea a copilului, dar și un raport coerent cu mediul urban înconjurător, evitând impactul vizual masiv și încurajând o relație prietenoasă cu spațiul public.
Conceptul arhitectural are la bază ideea unei „străzi interioare”, axă de circulație care leagă principalele funcțiuni și devine un loc de întâlnire, descoperire și interacțiune. Această stradă organizează grupele dispuse spre sud-est, pentru a beneficia de lumină naturală optimă, și conectează zonele comune cu spațiile exterioare de joacă. Amfiteatrul, amplasat central, pe traseul străzii interioare, constituie nucleul comunitar al clădirii și capătă capacitatea de a găzdui nu doar spectacole și activități comune, ci și evenimente de amploare mai mare, devenind un loc de întâlnire și interacțiune între copii, părinți și comunitate.
Strada interioară nu este doar o axă de circulație, ci și un element identitar al clădirii, menit să stimuleze orientarea, interacțiunea și explorarea. Aceasta este marcată la nivelul pardoselii printr-o serie de fâșii colorate, inspirate din spectrul curcubeului, care ghidează copiii către fiecare sală de grupă în funcție de vârsta lor. Culorile devin astfel un instrument intuitiv de orientare, ușor de recunoscut și de asociat, dar și un mijloc de a introduce jocul și bucuria în experiența zilnică de parcurgere a spațiului.
Grupele sunt dispuse spre sud-est, deschizându-se către lumină naturală, în timp ce zona administrativă și intrările sunt protejate spre nord, filtrând contactul cu orașul agitat. Fiecare grupă are acces direct către platforme exterioare, pentru ca jocul și învățarea să poată continua în aer liber. Formele curbe introduse în spațiul grădiniței aduc numeroase beneficii atât la nivel funcțional, cât și perceptiv. Ele diminuează rigiditatea arhitecturii și creează o atmosferă prietenoasă, adaptată scării copilului, care se simte atras de spații fluide și organice. Din punct de vedere al siguranței, pereții rotunjiți elimină colțurile periculoase și facilitează o circulație naturală între funcțiuni, în timp ce la nivel identitar fiecare grupă dobândește un caracter distinct, ușor recognoscibil pentru copii. Totodată, suprafețele curbe contribuie la difuzia sunetului și la îmbunătățirea confortului acustic, un aspect esențial în mediul educațional. În relație cu „strada interioară”, aceste forme evocă fluiditatea descoperirii și o legătură organică cu natura, contrastând cu rigiditatea urbană din jur și întărind caracterul ludic al clădirii. Volumetria clădirii integrează forme curbe nu doar la nivelul pereților, ci și în acoperișurile ce protejează sălile de grupă, dispuse pe două niveluri (P+1), ceea ce subliniază caracterul organic al ansamblului. Astfel, materialitatea și geometria se împletesc într-un limbaj coerent, care susține atât funcționalitatea, cât și expresivitatea arhitecturii.
Fantele de lumină si luminatoarele joacă un rol esențial în configurarea atmosferei din spațiile educaționale. Ele aduc în interior o lumină naturală variată, filtrată și mereu schimbătoare, care stimulează curiozitatea copiilor și le menține atenția activă. În sălile de grupă, fantele de lumina asigură o iluminare uniformă și plăcută, în timp ce bovindourile jucăușe creează colțuri de explorare și contemplare, unde copiii se pot așeza pentru a privi spre exterior. Aceste deschideri nu sunt doar surse de lumină, ci și elemente pedagogice, invitând la descoperire și conectare cu mediul exterior.
Un element important al gradinitei reprezinta curtea interioară care funcționează ca o extensie firească a spațiilor interioare, permițând activități educative și recreative în aer liber, într-un cadru sigur și controlat. Prin vegetația sa, prin amenajare și prin posibilitatea de a fi parcursă liber, curtea interioară stimulează mișcarea, interacțiunea și descoperirea, oferind totodată un reper vizual și afectiv pentru orientarea copiilor în ansamblul clădirii. De asemenea, turnul de observație al grădiniței este gândit ca o seră verticală, o grădină verde ce se desfășoară pe mai multe niveluri și devine un reper arhitectural al ansamblului. Structura este străbătută de fante de lumină care filtrează soarele și creează jocuri vizuale în interior. O scară interioară invită la explorarea verticală, transformând spațiul într-o experiență senzorială, în care copiii și adulții descoperă treptat legătura dintre interior și exterior. In plus, turnul facilitează circulații funcționale importante, asigurând accesul părinților către zona profesorilor, legătura cu sala de ședințe și cu alte spații dedicate dialogului și colaborării.
Materialitatea ansamblului joacă un rol esențial în definirea atmosferei și în transmiterea caracterului său prietenos, cald și adaptat universului copiilor. Lemnul, prezent atât în pardoseli, în platformele exterioare cat și în mobilier, aduce un strat de naturalețe și confort tactil, transformând spațiile într-un mediu primitor și familiar. Textura sa caldă și variată creează o legătură subtilă cu natura, susținând ideea de mediu educațional sănătos și stimulant. La exterior, clădirea este îmbrăcată în plăci de fibrociment de dimensiuni diferite, o alegere care conferă robustețe și durabilitate, dar și un ritm vizual dinamic. Fiecare sală de grupă se distinge prin placarea cu plăci de fibrociment albe adaugand culoarea asociată grupei respective. Această strategie cromatică nu are doar un rol decorativ, ci devine un instrument de orientare intuitive. Turnul de observație, gândit ca element-reper al ansamblului, este integral placat cu panouri roșii, devenind un accent puternic și recognoscibil.
În ansamblu, proiectul grădiniței din cartierul Tătărași propune mai mult decât o soluție la deficitul de infrastructură educațională timpurie: el devine un reper urban și comunitar, capabil să răspundă atât nevoilor copiilor, cât și celor ale părinților și ale întregii comunități. Prin integrarea atentă în context, prin utilizarea formelor fluide, a luminii naturale și a materialelor calde, clădirea reușește să creeze un spațiu prietenos, sigur și stimulant, adaptat universului copilăriei.