Comentariul autorului:
Într-o lume în care diversitatea spirituală este tot mai accentuată, recunoașterea și respectarea diferitelor nevoi spirituale devin imperative. Într-un asemenea context, un spațiu de rugăciune trebuie să devină un loc în care barierele sunt estompate, ca semn al recunoașterii profunde și al respectului față de diversitatea spirituală a indivizilor proveniți din diferite contexte culturale și religioase. Mai mult decât atât, în tumultul vieții cotidiene moderne, un spațiu de rugăciune se constituie într-un refugiu al liniștii și introspecției, care are sarcina să favorizeze sau chiar să găzduiască procesul găsirii unui echilibru între exterior și interior, între haosul lumii materiale și ordinea lumii spirituale.
Acest spațiu de rugăciune (capelă) este conceput având în atenție comunitatea de angajați ai unei mari companii și are scopul să ofere o oază de reverență, calm, introspecție și rugăciune în incinta complexului companiei. Propunerea folosește pătratul, ca formă ideală, pentru a defini un spațiu orientat spre interior. Este vorba de un spațiu central, cu un centru excentric marcat de o deschidere zenitală, de asemenea pătrată, ce creează un punct focal și o legătură directă cu cerul, reamintind de nevoia de transcendere și de interconectarea dintre uman și divin.
Propunerea folosește elemente din lemn stivuite, cu o secțiune pătrată de 20x20 cm, pentru a crea pereți cu grosimi variate. Lemnul este propus în nuanțe deschise care ajută la crearea unei atmosfere intime și protectoare.
Spațiul este definit de două axe orizontale (Est-Vest și Nord-Sud) și un ax vertical ce unește pământul cu cerul. Pe axa Est-Vest, ambele capete au deschideri în pereții volumului. La capătul estic, deschiderea evidențiază o prezență subtilă a crucii, reprezentând orientarea spațiului de rugăciune. La capătul vestic, deschiderea corespunde cu intrarea, decupată din cel mai gros perete, creând un spațiu de trecere cu o înălțime minimă de 2 metri. Această alegere stabilește un contrast între spațiul de trecere și spațiul central semnificativ mai înalt, amplificând percepția dimensiunii verticale. Capetele axei Nord-Sud sunt în interiorul volumului – o nișă pentru șezut și un element de suport, vertical, cu un motto spiritual gravat pe el. Intersecția perpendiculară a axelor orizontale indică axul vertical și deschiderea zenitală.
Spirala care acoperă spațiul evocă o mișcare verticală nesfârșită, accentuată de deschiderea zenitală care permite spiralei să pară indefinită. Spirala subliniază Axis Mundi, reprezentând conexiunea verticală între cer și pământ.
Un astfel de spațiu de rugăciune este nu doar un răspuns la nevoile spirituale ale angajaților, ci și o manifestare a modului în care arhitectura poate servi drept un instrument de reunire și revitalizare a comunității. Prin intermediul său, căutarea este de a oferi un mediu în care oamenii pot găsi liniște, un cadru pentru reflecție și, mai ales, o conexiune profundă cu esența lor interioară, cu ceilalți și cu Divinitatea.
