Inventariere patrimoniu arhitectural și relevee

Autor(i):
Asociația RPER,
ing. Ștefana BIANU, arheolog Ioana BOGDAN CĂTĂNICIU, lect. dr. arh. Mihaela LAZĂR, conf. dr. arh. Codina Elena DUȘOIU, istoric artă Iozefina POSTĂVARU, lect. dr. arh. Gabriel PANASIU, lect. dr. geograf Cristina BOLOG, lect. dr. arh. Cristia CHIRA, ec. Maria BANU
Biroul:
Asociația Rencontres du Patrimoine Europe Roumanie
Colaboratori:
ist. artă Raluca MOCANU
arh. Dragoș BĂBEANU
arh. Octavian MĂNOIU
Localizare:
România

Comentariul autorului:

Parte integrantă din peisajul cultural al Țării Moților, Comuna Bucium dezvăluie treptat întreaga bogăție a valorilor sale culturale, oglindă a victoriilor și vicisitudiniilor localnicilor. Cea de-a X-a ediție a Universității de vară a continuat demersurile începute în edițiille anterioare și a rememorat parte din activitățile și eforturile depuse pentru salvgardarea zonei și conștientizarea comunității de importanța valorilor culturale materiale și imateriale conservate și perpetuate în zonă.
Risipite în zonele de platou sau ori apropiate ori apropiate în lungul văilor și luncilor, construcțiile tradiționale, realizate cu predilecție din lemn și piatră, sunt rezultatul creației meșterilor locali și răspund necesităților, îndeletnicirilor și posibilităților localnicilor. Mărturie a rezistenței acestui tip specific de autarhie salvatoare stă salba de șuri bine conservate și întreținute.
”Operele arhitecturii populare- de la casă, biserică, până la cele mai mărunte construcții trebuincioase gospodăriei și vieții țărănești- la fel ca și mobilierul și și toate obiectele de artă legate de locuință și port, au fost făcute din materiale fragile și peritoare: lemn, pământ, cărămidă, stuf, pânză, etc. ..., având astfel, prin natura lor, o durată relativ scurtă (...) putem vorbi de continuitate, de o artă populară națională care și-a păstrat de-a lungul veacurilor trăsăturile ei caracteristice tradiționale”. (Grigore Ionescu, Arhitectura populară în România, ed. Meridiane, Bucureștii, 1970).
În urma atelierelor și activităților practice, s-au realizat identificarea și repertorierea a peste 100 de obiective de patrimoniu rural laic, civil și de tehnică populară: case, șure, ateliere de fierărie, mori de apă, cuptoare de pâine și a peste 15 obiecte de patrimoniu sacru: biserici, cruci și troițe, prin fotografiere lor, înregistrarea GPS și analiza caracteristicilor morfologice-constructive și a problemelor de conservare și utilizare, ulterior au fost întocmite relevee, schițe și detalieri de ansambluri constructive.
În ediția a X-a, colecția existentă, a fost completată cu o nouă serie de relevee și documentări ale obiectivelor studiate și reperate ca subiecte de patrimoniu cultural arhitectural.