Interfețe arhitecturale ca instrumente ecosistemice ale mediului antropic

Autor(i):
Adrian Ionuț Ibric
Colaboratori:
autori/designeri/fotografi pentru studiile de caz abordate in publicatie
Adrian Ionut Ibric, Florin Cristache (Laser Valley, Ecomodul, Tubatect), Andrei Vladescu (Laser Valley), Mircea Mihai (Tubatect)
Localizare:
România

Comentariul autorului:

Acest volum este rezultatul unei cercetări privind posibilitățile de implementare a tranziției verzi și a circularității în mediul construit, prin evidențierea de instrumente, tehnologii, metode și concepte din sfera arhitecturii, urbanismului, designului și peisagisticii.

Lucrarea include
- o introducere în contextul noilor tipuri de interfețe ecologice și
- exemple de biomimetică, biofilie, biotehnologie, soluții bazate pe natură, principii de economie circulară în construcții și reutilizarea deșeurilor,
- o cronologie detaliată a finanțărilor europene și proiectelor finanțate pentru susținerea de inovații în aceste domenii
- un capitol extins cu aplicații practice și teoretice personale ale autorului si
- un set de concluzii privind sinergiile între interfețele de arhitectură, valorile lor potențiale ca surse de servicii ecosistemice pentru mediul înconjurător, posibil impact în atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă 2030 ale ONU.

Primul capitol este introductiv, orientat către definirea termenilor generali abordați în studiu și definirea unei ipoteze de cercetare în contextul analizat tendințelor în arhitectura contemporană cu referire la ecologie și economie de resurse în domeniu, ipoteză raportată la prioritățile de cercetare naționale și europene.

Capitolul II continuă definirea noțiunilor specifice capital natural și servicii ecosistemice, precum și a inițiativelor UE specifice, sunt analizate strategii de mediu și abordări ecosistemice, proiecte de cercetare finanțate prin programele cadru FP7 și Orizont 2020 (FP8) – soluții bazate pe natură, infrastructura verde, adaptare ecosistemică la schimbările climatice/la climă, respectiv la hazard și soluții naturale pentru retenția apelor - noțiuni și demersuri privite general drept chestiuni de mediu, dar aplicabile și în arhitectură și urbanism; am efectuat o sinteză de exemple contemporane care integrează sistemic natura în proiectele și proiectarea de arhitectură.

Componentele și tehnologiile biomimetice, bionice, biotehnologice și noțiuni legate de recircularea materialelor în domeniul construcțiilor după modelele din natură, sunt abordate în Capitolul III. De la promovarea termenului biomimetică de către Janine Benyus și până la abordarea biomimetică în arhitectură, exemplul Michael Pawlyn (exGrimshaw, proiectul Eden) sau modele circulare (Cradle-toCradle, economia circulară), respectiv conexiunile cu serviciile ecosistemice promovate până în prezent punctual de către specialiștii amintiți, aici am evidențiat partea teoretică cu numeroase exemple reale, documentate de pe o serie de portale, proiecte și publicații, cu privire la aplicarea în domeniul nostru (modele, forme, geometrii, spații, procese, tehnologii și materiale, circularitate).

Capitolul IV reprezintă aplicarea teoretică dar și practică a noțiunilor ilustrate în segementele precedente din teză, printr-o serie de proiecte și activități personale de-a lungul carierei profesionale și mai ales perioadei doctorale. Principalele exemple proprii sunt:

- proiectul realizat de design circular (upcycle) TUBATECT – linia de mobilier ecologic, pentru care am obținut Premiul pentru un Mediu Curat (2016)
- participarea la concursul Laser Valley Land of Lights cu propunerea SHOWCASE MĂGURELE - enLightening Laser Valley, a cărei imagine digitală (randare) creată pentru ilustrarea centrului de afaceri a fost selectată drept coperta albumului de promovare a dezvoltării regiunii (2016/2017)
- proiectul ECOMODUL, studio foto-video-vlogging din materiale ecologice și anvelopantă cu interfețe ecosistemice, realizat în Breaza, componentă de cercetare a unui startup finanțat din fonduri europene (2019)
- propunere de dezvoltarea a unui Centru UAUIM de cercetare în ecosisteme sustenabile al Școlilor Doctorale de Arhitectură și Urbanism, a siteului phd-uauim.ro și a aplicației ROSE STARRRHI
- stagii la ROSTeu, Romanian Office for Science and Tehnology to EU, Bruxelles
- articole publicate, inclusiv la conferința internațională Risk Reduction for Resilient Cities (2016)
- participare la maratonul de 24 ore Ecomobility in a Smart, Green City

Capitolul V Concluzii - Experiența din activitatea proprie de cercetare teroretică și practică din capitolul precedent, precum și ca sinteză analitică a noțiunilor și exemplelor ilustrate în celelalte capitole a condus la o serie de concluzii. Acestea privesc tendințe pentru viitorul pe termen scurt și mediu cu privire la servicii ecosistemice, capital natural, soluții bazate pe natură, o sinteză pentru proiectele/apelurile europene studiate și respectiv concluzii privind alte interfețe de arhitectură potențial ecosistemice. În final, pornind de la ipoteza inițială filtrată prin cercetarea depusă, am propus un model de clasificare a tipurilor de interfețe cu valori/ funcții ecosistemice și un cadru de sinergii între obiectivele de dezvoltare durabilă 2030, serviciile ecosistemice (CICES/TEEB) și interfețe de arhitectură potențial ecosistemice, respectiv un set de concluzii finale.