Comentariul autorului:
2031 - peste (acum ceva mai puțin de) 10 ani. 2031NOW - un concurs internațional adresat studenților arhitecți din România și Polonia. 2031 ha - un sit generic, parte dintr-un oraș european, delimitat pe două părți de transport public subteran și respectiv de o zonă ușor tranzitată.
Acestea reprezintă datele primare unui proiect-prototip al viitorului, ale unui proiect vizionar realizabil peste 10 ani, destinat comunității, care să vizeze spații comune, parcuri, infrastructuri, spații de muncă.
„O frontieră– perimetrul unei singure utilizări masive sau întinse a teritoriului – formează marginea unei zone dintr-un oraș „obișnuit”. Adesea, limitele sunt considerate ca obiecte pasive sau, de fapt, ca margini. Cu toate acestea, o frontieră exercită o influență activă.” - Jane Jacobs
Din punct de vedere istoric, limita dintre intravilanul orașului european și exterior a fost, în cele mai multe cazuri, delimitată fizic de ziduri. Deși menite să apere locuitorii de pericolele din afară, granițele clar definite au fost unul dintre factorii determinanți pentru creșterea organică a orașului spre interior.
Evoluția tehnologică accelerată și urbanizarea ulterioară întâlnite în istoria recentă au făcut ca orașele să acumuleze mase mari de populații care le-au impus să se reverse peste structurile defensive deja învechite și, în timp, mult mai departe, extinzându-și și dematerializându-le contururile.
Astăzi, cele mai multe periferii ale orașului sunt caracterizate mai ales de logica dezvoltării individuale și a rentabilității financiare, astfel încât apar sporadic, în organizări de dimensiuni variate, creând probleme în infrastructură, utilități, servicii și standardul general de viață. Astfel de zone pierd aproape tot ceea ce ar trebui să furnizeze un mediu urban. Mai mult decât atât, extinderea necontrolată ajunge să înghită sate și terenuri naturale, pierzându-și valoarea lor inerentă și transformându-se în suburbii disfuncționale.
Viitorul este adesea prezis sub forma unui mega-oraș de dimensiune globală, o urbanitate nesfârșită care se întinde pe tot terenul disponibil. Noi propunem o alternativă de a ne aminti că orașul poate evolua într-un mod responsabil, strategic și sustenabil, atunci când este conștient de limitele sale.
„Imperiul meu a crescut prea mult spre exterior. Este timpul”, se gândi Hanul, „să crească în interiorul său”- Italo Calvino, "Orașe invizibile"
Structura modulară, precum și rezerva de teren dintre aceasta și țesutul urban existent, vor oferi spațiu pentru următorii pași necesari în dezvoltarea orașului. Acest lucru câștigă suficient timp pentru ca orașul din interior să se adapteze la o realitate de reutilizare, refuncționalizare și densificare sensibilă. Este vorba despre un oraș cu facilități distribuite corect, distanțe ușor de parcurs, economii circulare și decizii responsabile.
“Un eseu conceptual asupra limitelor orașelor care pot să își redobândească capacitatea pierdută de a proteja orașul. Doar că, de această dată, în opoziție cu scopul său istoric de a apăra orașul de agresorii de afară, noua limită ar proteja orașul, mai degrabă, din interior, precum un scut împotriva propriei sale extinderi iraționale, necontrolate.” - comentariul lui Andrei Șerbescu din raportul juriului
