Comentariul autorului:
Clădirea din str. arh. G. M. Cantacuzino nr.16 a fost construită la sfârșitul sec. al XIX-lea (1897-1898). Este o construcţie monumentală, concepută într-un stil eclectic, cu influențe orientale. Aceasta a fost amplasată pe situl fostului Feredeu Turcesc, ridicat în timpul domnitorului Vasile Lupu.
La sfârşitul secolului al XIX-lea, deoarece Feredeul ajunsese în ruină, oficialităţile au decis demolarea acestuia și realizarea unei băi publice, cu o concepţie arhitecturală nouă. Actuala clădire poartă amprenta arhitectului italian Iginio Vignali, care a dorit să păstreze limbajul decorativ al Feredeului și să-l transfere noii Băi Turcești.
După aproximativ 90 de ani de funcționare ca baie publică, la începutul secolului al XXI-lea imobilul a devenit scena evenimentelor ocazionale de artă contemporană. Tot în această perioară construcția intră într-un proces de reparare, în urma căruia au fost îndepărtate majoritatea tencuielilor interioare. Chiar și așa, spațiile interioare, monumentalitatea, planimetria și decorațiunile sale, au atras artiștii contemporani, ce au organizat prezentări de film, instalații video, intervenții “site-specific” și “performance”-uri. Au urmat o serie de evenimente care au adunat artiști proveniți din spațiul cultural național și internațional, clădirea devenind un punct de convergență a actelor artistice neconvenționale. Pentru că la toate acestea se adăugă și găzduirea celei de a V-a ediții a Festivalului Periferic, autoritățile au decis să lanseze în 2016 un proiect de conversie funcțională și restaurare a Băii Turcești.
În acest răstimp, starea de conservare a clădirii s-a înrăutățit, fapt care a condus la interzicerea utilizării acesteia începând cu anul 2014, când, din păcate, a devenit un loc preferat de persoanele fără adăpost, care au deteriorat și mai mult spațiile, folosind o parte din tâmplărie pentru încâlzirea încăperilor.
Tema de proiectare a avut la bază necesitatea adaptării funcțiunii la spațiile existente, pntru ca evenimentele sporadice care au inițiat demersul să devină recurente. Astfel, echipa noastră de proiectare, împreună cu artiștii, în calitate de viitori utilizatori, a conturat principalele funcțiuni ale clădirii, de care să beneficieze apoi întreaga comunitate iubitoare de artă contemporană.
Clădirea monument istoric surprinde prin decorațiile vădit orientale, arcade, ocnițe, placaje ceramice cu desene filigranate, cu vitralii care filtrează delicat lumina, încercând o simbioză cu gramatica stilului neoromânesc. Aceste decorațiuni, dintre care o parte redescoperite sub straturile succesive de zugrăvelă, au trecut în cadrul șantierului printr-un proces minuțios de restaurare, care redă și păstrează memoria locului, proces coordonat de restauratorii Carmen Solomonea, Dan Acostioaei și Matteo Erminio.
Timp de doi ani, în cadrul atelierului de restaurare lemn, organizat în șantier, au fost recuperate piesele de tâmplărie exterioră, din stejar, în timp ce cercevelele interioare, din brad, afectate de aburii proveniți de la bazinele cu apă fierbinte și saune, au fost înlocuite cu tâmplărie de lemn cu geam dublu. Compartimentele fostelor vestiare au fost de asemenea restaurate, păstrând la vedere inscripțiile cu privire la data execuției și a reparațiilor ulterioare.
Am ales pardoselile în acord cu tipul de eveniment propus pentru fiecare spațiu. Mozaicul cu praf de marmură albă, spărtură de sticlă și ciment alb întâmpină publicul în spațiile comune, de expunere și post-eveniment – de socializare, în timp ce în spațiile destinate artelor performative – dans, teatru, filmare pelicule, am considerat potrivită o pardoseală elastică, precum PVC-ul.
Structural, clădirea a fost pusă în siguranță prin injectări cu mortare fluide pe bază de var hidrauluic, refaceri punctuale ale zidăriei de piatră, rețeseri de bolțișoare, completări și pasivizări de grinzi metalice, etc. Instalațiile, inexistente la începutul șantierului, au fost concepute astfel încât să deservească noua funcțiune.
Încă din timpul șantierului, clădire a redevenit un punct de atracție pentru artiștii contemporani și a găzduit deja evenimente din cadrul a două ediții ale festivalului Romanian Creative Week. Ulterior acestor evenimente, a fost încheiat un parteneriat între Municipiul Iași, în calitate de proprietar al clădirii, și Universitatea Națională de Arte “George Enescu”, Iași cu scopul de a facilita accesul studenților artiști la o piesă importantă de infrastructură.
În urma acestui proiect, o clădire emblematică pentru municipiul Iași va deservi inițiativele creative contemporane, pentru ca împreună, trecutul și prezentul, să inspire comunitatea și generațiile viitoare.
