Comentariul autorului:
“Cu toata lipsa ei de forma bine definita, aceasta piata ar fi putut deveni o podoaba a orasului, daca primaria nu s-ar fi construit tocmai pe locul care lasa vedere spre port. daca in locul acestui monument ar fi o terasa (...) tot orasul ar fi avut, fara mare sfortare si fara nici o cheltuiala, un punct central interesant, care stabilea prin rambe si scari scoborasul spre port, macar al pietonilor” - G.M. Cantacuzino, Conferinta, 1933, “Izvoare si popasuri, studii si conferinte”, Editura Eminescu 1977
Genius loci: Zona peninsulară a municipiului Constanța cuprinde centrul vechi al orașului, cu o istorie bogată care începe din Antichitate și trece prin diferite etape care aduc transformări semnificative. Suprapunerea acestor straturi compune locul sub înfățișarea sa de astăzi și se relevă ca un palimpsest urban, scris și rescris cu fiecare viață a orașului. O trăsătură inerentă a locului poate fi văzută drept neîmplinirea acestuia; fiind „aproape” o insulă în ipostaza originală, „aproape” un oraș în antichitate, „aproape” un centru civic în Epoca modernistă, astăzi centrul vechi este incomplet. Fiind continuu „aproape”, fără să devină vreodată complet, această căutare devine parte intrinsecă a locului. Caracterul arhitectural este dat de colecția de moșteniri culturale venite de la fiecare comunitate care și-a însușit la un moment dat locul și care a transpus local valorile și semnificațiile proprii. Aceste identități importate croiesc, de fapt, identitatea peninsulei ca mozaic multicultural. Orașul trebuie citit și înțeles pentru a putea răspunde la nevoile acestuia și pentru a evita crearea unui loc inflexibil, care devine inutil în timp.
Spațiul urban: Golul urban din fața muzeului devine o oportunitate de a deschide piața către mare și de a continua legătura transversală, între porturi, muzeu și ansamblul propus. Noua intersecție a direcțiilor cardo-decumanus întăresc valoarea simbolică a Pieței Ovidiu. Piațeta propusă amintește de fostele clădiri de pe teren prin tratarea suprafeței orizontale.
Cadru natural: Amenajarea falezei întărește relația cu marea și cu elementul natural. Retragerile succesive din plan continuă formal îngustarea topografiei în dreptul pieței, în timp ce găzduiește o galerie subterană. Intervenția se așează tipic construcțiilor din zona de relief și împreună cu restul clădirilor formează un ansamblu tectonic ancorat între platoul orașului și malul mării. Amenajarea peisageră păstrează copacii existenți, cărora li se adaugă vegetație specifică zonei.
Textura urbană: Fondul construit este afectat de golurile urbane care slăbesc efectul spațial oferit de străzile înguste definite de fronturi continue, la scară umană, specifice țesutului tradițional. În Piața Ovidiu, în schimb, golul adiacent acesteia se prezintă ca o oportunitate, însă rămâne evidentă nevoia de a completa textura urbană. Intervenția mediază aceste două nevoi prin ansamblul format din centrul civic și librărie, care vin în continuarea fondului construit existent și se întorc către noul spațiu urban creat. Astfel, cele două clădiri propuse lucrează simultan ca fond pentru definirea piațetei, și ca figură pentru clădirile supuse contextului din spate.
Arhitectură: Construcțiile ansamblului propus fac trimitere la arhitectura locală și a instituțiilor publice, prin modul de organizare spațială, compoziții simetrice, preluarea registrelor și a cornișelor, asemenea tipului ideal de construire (ex: palazzo italian/MINAC). Configurația interioară a ansamblului este idealizată, în timp ce forma exterioară se supune presiunilor contextului. Fațadele respectă aceleași reguli compoziționale, abstractizate. Raportul ferestrelor și raportul plin gol sunt preluate din vecinătate și aduse la scara clădirilor propuse, iar golurile generoase încadrează perspective către mare. Materialitatea volumelor face referire la Farul Genovez, fiind placate cu piatră locală de calcar și detalii metalice. Caracterul public și civic al propunerii este determinat de poziția pe care o are în oraș, și de existența istorică a agorei și a forumului din coloniile antice. Programul propus are ca scop încurajarea activitaților de natură publică, civică, creativă si culturală.
