Comentariul autorului:
Revista Secolul 21: Mariana Celac, contemporanul nostru – volumele I (nr. 10-12/2020; 1-3/2021) și II (nr. 7-12/2022)
În anul 2001, revista Secolul 20, cunoscută ca una dintre cele mai importante instituții culturale românești de circulație europeană (1987: Premiul UNESCO atribuit „pentru cea mai bună revistă de literatură și artă din lume”) devine Secolul 21 odată cu intrarea în noul mileniu, pentru a deveni în 2011 publicație semicentenară. După 1989, revista continuă să apară în același format: volume cu numere multiple, tematice.
În 2018, odată cu numărul dedicat poetului și filozofului francez Michel Deguy, este lansată o nouă serie în colecția revistei – „Contemporanul nostru”. E preluată astfel formula eseistului Jan Kott, devenită celebră, dar acum într-o dublă accepție: pe de o parte, sfidând cronologia, se mizează pe valoarea atemporală, așa cum îndrăznise și cunoscutul exeget al operei shakespeariene în anii '60 ai secolului trecut; pe de altă parte, e propusă lectura sintagmei în sensul ei propriu, tocmai pentru că avem de-a face cu figuri emblematice cărora noi, cei de azi, am avut sau avem șansa de-a le fi (fost) contemporani. Mai mult, într-un moment în care tot mai mult este deplânsă în spațiul public românesc lipsa acută a modelelor, revista Secolul 21 a încercat să demonstreze că marile modele continuă să existe în jurul nostru și că e de datoria noastră să le propunem ca atare.
Arhitecta și urbanista, scriitoarea, disidenta Mariana Celac e un asemenea model de creator – instituție.
Ca toți oamenii de mare valoare, Mariana Celac (1936-2018) a fost modestă și discretă când era vorba de propriile merite. De aceea, ne revine nouă datoria de-a revela cititorilor acest ” personaj cu statură legendară”, cum a numit-o arhitectul Marius Marcu-Lapadat (în Secolul 21– Mariana Celac, contemporanul nostru I ).
Promiteam, încă din Editorialul acelui prim volum dedicat ei, un al doilea număr. Prin amândouă, portretul său se recompune din mărturiile arhitecților, scriitorilor, artiștilor, universitarilor. Nu în ultimul rând, vocea Marianei Celac vibrează în interviurile din ultima ei etapă de viață și prin creațiile sale mai puțin cunoscute: scenariile unor filme de artă („Construct”, „Neobișnuitul oaspete”, ambele realizate împreună cu regizorul Sorin Ilieșiu) și o carte inclasabilă (Arhitectul B.Ioanide. Viața și Opera).
Cele două volume sextuple pot fi citite la fel de bine ca două componente ale unui întreg sau separat. În această a doua perspectivă, câteva elemente se regăsesc în ambele numere: „Suma faptelor” – biobibliografia începută în primul volum, dusă în cel de-al doilea până la finalul vieții; preambulul la ediția „Cafenelei critice” conduse de Ion Bogdan Lefter, cu Mariana Celac ca invitată specială în mai 2017, continuat în al II-lea volum printr-un dialog-epilog cu arhitecți și artiști, prieteni apropiați ai arhitectei-urbaniste (Aurora și Iosif Király, Marius-Marcu Lapadat „moderați” de Ion Bogdan Lefter); înfine, ultimul interviu ( realizat de Alina Ledeanu, despre ultima întâlnire, memorabilă, a Marianei Celac cu Ambasadorul Coen Stork).
Textele adunate în aceste volume sextuple, foarte bogat ilustrate, își propun să aducă la suprafață prin numeroase documente, multe dintre ele inedite, personalitatea unui creator original, chiar atipic în unele dintre demersurile sale profesionale. De o modestie direct proporțională cu valoarea și de o discreție care a ocultat multe din reușitele sale ca ahitect, Mariana Celac oferă celor care doresc să o descopere, numeroase, admirabile surprize.
De aceea, volumele de față se adresează unor cititori de vârste și formații diverse. Desigur, arhitecților, inclusiv celor tineri, care vor descoperi în Mariana Celac un om structural tânăr, curajos în căutarea formulelor noi.
O vor descoperi, în amploarea faptelor sale, cei interesați de trecutul recent al României, care vor constata în ce măsură actele ei de mare curaj au salvat de la distrugere zone culturale fundamentale ale României în timpul dictaturii ceaușiste.
Cititorii de toate vârstele vor descoperi în ce măsură arhitectul, urbanistul, avocatul ardent al salvării patrimoniul național, care a fost Mariana Celac, a contribuit prin toate acțiunile sale post-decembrie 1989, la schimbările democratice din această țară, la constituirea unei societăți civile puternice, responsabile. Amatorii de literatură vor descoperi în cartea cu totul atipică a Marianei Celac, Arhitectul B. Ioanide, viața și opera, un prozator de prima mână, cu atât mai important cu cât este imposibil de clasat.
Cele două volume publicate de revista Secolul 21 alcătuiesc un ansamblu monografic. Structura lui se mulează pe personalitatea neconvențională a Marianei Celac. O primă secțiune din volumul I, în loc de CV-ul clasic, o reprezintă transcrierea ediției „Mariana Celac” a „Cafenelei Critice” realizate în 2016 de Ion Bogdan Lefter. Pentru prima dată, cu acea ocazie, Mariana Celac și-a precizat momente importante ale vieții, ale profesiei, ale opțiunilor morale și politice. Cităm, de asemenea, din sumarul acestui prim volum, căteva capitole relevante: „În loc de biografie”, „Printre contemporani”, „Anii disidenței”, „25 de ani de la crearea Grupului pentru Dialog Social – Mariana Celac sau despre soluția rațională și morală”, „Magdalena Rădulescu și ochii Marianei”, „Bucureștiul Marianei Celac”, „Arhitectul, Artistul, Scriitorul”.
Iată și titlurile câtorva capitole importante care structurează sumarul celui de-al II-lea volum: “Neobișnuitul oaspete” – un film despre Bucureștiul anilor 30, de Mariana Celac & Sorin Ilieșiu, „Dialog imaginar cu Mariana Celac”, însoțit de „Un traseu al uimirii admirative: În adâncimea străzilor Verona/Icoanei (de la Horia Creangă la...Horia Creangă)”, „O călăuză și un partener”, „O carte greu de clasat (Cine e B.Ioanide?)”, „Evoluțiile peisajului urban”, „Paradisul defrișat.”
Semnatarii acestor mărturii sunt atât personalități din țară, cât și din străinătate.
