Comentariul autorului:
În cadrul prezentului context românesc, discursul privind importanța peisajelor culturale rămâne într-o măsură limitată, ‘ … un concept bun la toate, utilizat ca justificare acolo unde argumente și teorii de altă natură nu (mai) funcționează’ (Angelica Stan, Devenirea peisajului). De fapt el este un concept cu multe fațete și cu o forță incredibilă de exprimare fizică, emoțională și artistică. Această ambiguitate din partea comunității de specialiști și a publicului laic reprezintă un dezavantaj în ceea ce privește eforturile de protejare și promovare a peisajelor culturale, care adesea nu sunt recunoscute în întreaga lor semnificație.
Această situație este exacerbata de un nivel scăzut de educație în acest domeniu și de lipsa, în unele cazuri, a unui simț civic și comunitar dezvoltat, fenomene care pot conduce la pierderea unor valori culturale irecuperabile, în ceea ce privește straturile multiple (geografic, hidrografic, funcțional și agricol, urban și de dezvoltare teritorială, arhitectural și patrimonial, imaterial), care conferă specific anumitor zone și teritorii.
Prin urmare, acest proiect s-a dezvoltat într-un context în care teritoriul și în special patrimoniul cultural este adesea abordat doar din perspectiva unor arhitecturi și istorii izolate; și din dorința de a înțelege ce înseamnă un peisaj cultural, de a-l aplica practic la nivelul teritoriului și de a crea o metodologie pentru identificarea și analiza lui. Prin urmare s-a propus redefinirea acestei perspective singulare și unilaterale, integrând mediul natural, tradițiile, stilurile de viață, valorile imateriale și arhitectura într-un tablou complet, unificator. Acest demers complex de cercetare și înțelegere a teritoriului este rezultatul colaborării între diverse discipline și munca unei echipe vaste, pentru a oferi o viziune holistică asupra peisajelor culturale ale Banatului.
Diversele etape ale proiectului ce s-au încheiat (Identificare 2020, Platformă online cu bază de date 2021, PCB. Studiu de caz zona Anina și Țara Almăjului 2022 - 2023) au produs rezultate importante, fundament pentru etapele viitoare. Etapa 2021 s-a bazat în construcția bazei de date https://peisaje-culturale.ro/ro pe documentarea din etapa 2020 (în cadrul căreia au fost identificate 12 unități de peisaj și aproximativ 50 de subunități de peisaj) și nu numai, oferind publicului interesat prin mediul online acces la harta unităților de peisaj ale Banatului, la metodologia de investigare și identificare a peisajelor și la o selecție de fotografii ce concentrează caracteristicile dominante, aducând peisajele la viață și ilustrând frumusețea lor sau dificultățile produse de schimbări. Harta prezentă pe site este una interactivă, dând posibilitatea survolului teritorial de la scara mare a Banatului până la scările diverse ale subunităților de peisaj.
Etapa 2022 – 2023 a dus documentarea și mai departe, scopul fiind cunoașterea și cercetarea teritoriului la o scară mai mică și mai detaliată. Au fost selectate două din cele 12 unități de peisaj, (U10 – Anina și U11 – Țara Almăjului), datorită tipologiilor diferite de peisaj întâlnite, natural, industrial și rural. Prin această abordare a rezultat o analiză mult mai detaliată, ce poate fi integrată în cercetarea de peisaj cultural din cadrul studiilor de fundamentare a proiectelor de dezvoltare teritorială sau planuri urbanistice generale.
Rezultatele proiectului, până în prezent, au fost diverse. Pe lângă platforma online ce conține mare parte din cercetarea de teren și teoretică, au fost realizate expoziții de fotografie (2021 și 2023 la Timișoara), prezentări ale proiectului în cadrul unor diverse evenimente (Conference on Heritage and Sustainable Innovation 2021 Timișoara, Danurb+ Întâlnire Regională Eibenthal, România 2021, ASTRA Multicultural Sibiu, ediția a VII -a. Patrimoniu Cultural. Valori și perspective 2022, Conferința a IV – a RHEA 2022 Timișoara, Green Conservation Conference YOCOCU 2023 Timișoara, WMCAUS 2022 Praga), broșură online și practici studențești. Mai mult decât atât, proiectul a traversat granițele naționale, conectându-se la proiectul internațional DANurb+. Prin această colaborare, se deschid uși către parteneriate cu centre de cercetare și organizații similare din străinătate, un deziderat fiind conectarea bazei de date la altele ce conțin informații cu privire la dezvoltarea Banatului (Hungaricana, Arcanum etc.).
Sunt luate în considerare și etape viitoare de dezvoltare ale proiectului (Identitate și Implementare), ce au ca scop aprofundarea calităților imateriale ale teritoriului și transferul acestor cunoștințe mai accentuat înspre comunitățile aparținătoare; și extinderea proiectului pe zona Banatului istoric.
Acest proiect este o călătorie în timp și spațiu, definit de aventurare pe teren, colaborare interdisciplinară, inovație, înțelegerea modului sustenabil de a lucra cu teritoriului din istorie, dar și o invitație către o înțelegere mai profundă a teritoriului, a efemerului, a valorilor într-un mod poetic, practic și academic simultan. Totodată este efortul unor specialiști formați în domenii diverse ce pregătesc transferul acestor cunoștințe spre tineri. Prin efortul său, acest proiect își propune să schimbe nu doar felul în care privim peisajele culturale, ci și modul în care le protejăm, anticipând legislația națională ce se pregătește în acest sens prin Codul Patrimoniului.
https://peisaje-culturale.ro/ro
