Comentariul autorului:
Scopul proiectului urmărește valorificarea patrimoniului săsesc din sudul Transilvaniei prin conservarea și reabilitarea fondul construit. Astfel, printr-un centru de instruire și cercetare a tehnicilor de construire săsești, programul pregătește comunitatea locală să intervină asupra monumentelor de arhitectură. Valea Hârtibaciului, prin specificitatea zonei și poziționarea ei geografică, ajunge să beneficieze de una dintre cele mai bine conservate aereale din România. Moștenirea săsească a putut fi păstrată prin comunitățile germane din Transilvania ale căror meșteșuguri au putut fi transmise timp de secole. Datorită exodului minorităților germane de pe teritoriul României din sec. al XX-lea acest transfer de patrimoniu imaterial nu mai poate fi făcut. În ziua de astăzi, așezările săsești fiind populate de români, multe sate și-au pierdut comunitățile săsești și astfel transferul meșteșugurilor s-a realizat precar. Dovadă a acestei pierderi stau noile construcții realizate în aceste așezări și modul brutal de intervenție asupra fondului săsesc cât și pierderea tradițiilor constructive.
Propunerea unui centru de învățare, specializat pe reabilitarea patrimonului construit, amplasat în zona rurală, în mijlocul arealului săsesc din sudul Transilvaniei, devine un actor esențial. Acest centru va conlucra împreună cu restul actorilor implicați în păstrarea meșteșugurilor și patrimoniului săsesc și va oferi oportunități reale de calificare a forței de muncă locale, contribuind totodată la economia locală.
Centrul propune ca funcțiune principală ateliere de instruire a tehnicii de construire tradiționale (ateliere de zidărie, tencuieli, zugrăveli și stucaturi) și oferă o alternativă de formare profesională de nivelul educației tehnicii medii. Tehnicile alese completează lista de meșteșuguri susținute de diferiți actori din zonă. Gradul accentuat de degradare a patrimoniului săsesc, pierderea tradițiilor și slaba economie a văii Hărtibaciului, confirmă nevoia acestui centru care să sprijine punerea în siguranță a construcțiilor și a unei culturi a construitului pe cale de dispariție.
Proiectul preia amplasamentul casei parohiale din satul Netuș (com. Iacobeni) jud. Sibiu și parțial incinta bisericii fortificate. Clientul acestui centru este muzeul ASTRA, iar proprietarul celor două situri este Biserica Evanghelică. Centrul deservește formarea persoanelor interesate de specializare, a persoanelor necalificate, a liceenilor, a voluntarilor și a turiștilor. În cadrul ansamblului sunt propuse 3 programe: program educațional, program de cazare și un restaurant și permite cazarea pe perioade scurte și medii de timp. Implementarea centrului în vatra zonei rurale săsești facilitează transportul rapid al celor instruiți către diverse locații din zonă, unde pot asista la sesiuni practice direct pe clădiri.
Ansamblul se realizează în 3 etape, prima fiind punerea în siguranță a celor două clădiri istorice, a doua este realizarea volumului adiacent bisericii fortificate. Ultima etapă realizează atelierele situate în nord-vestul sitului, lăsând liberă zona centrală. Cele două zone formate, cea adiacentă bisericii fortificate și cea din nord-vest, dezvoltă două atmosfere diferite, una mai meditativă în sud-est și una mai dinamică în nord-vest, grădina din mijloc devenind un loc de transcendență.
Întreg ansamblul se subordonează clădirilor istorice și urmărește atragerea atenției asupra importanție și potențialului patrimoniului săsesc și totodată relevanța acestuia în dezvoltarea de stategii sustenabile de dezvoltare locală.
