Comentariul autorului:
Această carte adună contribuții transdisciplinare, ale unor autori de pe trei continente, din țări precum România, Germania, Elveția, Italia, Grecia, SUA, Sri Lanka și a fost redactată la încheierea programului de cooperare internațională Network for Digital Methods in Arts and Humanities (acronim NeDiMAH) cofinanțat de European Science Foundation și de 17 organizații membre ESF din 16 țări membre ESF printre care și Consiliul Național al Cercetării Științifice (CNCS) din România. Cartea este un efort al editorilor coordonatori, de a integra contribuții importante focalizate pe metodologii, metode, instrumente, critici, dar și pe efortul de conștientizare a provocărilor și promovarea de soluțiile posibile de (re)prezentare, vizualizare, (re)facere virtuală și cartografiere, focalizate pe conceptele SPAȚIU ȘI TIMP, raportat la metode de VIZUALIZARE A INFORMAȚIILOR. Capitolele cărții, explorează importanța utilizării Metodelor Digitale în studiul Imaginii ca mijloc de reprezentare în Peisaj, Arhitectură și Urbanism, prin reprezentarea istoriei peisajului, urbansimului și a arhitecturii, a dezastrelor naturale, a designului industrial și a aspectelor culturale integrate acestora. Introducerea cărții oferă o perspectivă a activităților NeDiMAH din România, în timp ce în capitolul de Concluzii, prezintă cadrul teoretic al acestor mijloace de vizualizare a informațiilor, care se bazează pe această experiență și pe opinia experților invitați, care au fost autori ai capitolelor prezentate în carte. Contribuțiile publicate, includ teme precum: cercetare istorică a peisajelor
pierdute/dispărute, cartografie și tehnici digitale ale arhitecturii peisajului, analiza de rețea a arhitecturii de patrimoniu, reprezentări GIS, prioritizare prin programe de calculator privind prevenirea riscurilor la care sunt supuse obiectele culturale, modelarea 3D a siturilor istorice afectate de hazarduri naturale, utilizarea roboților de realitate virtuală, releveul digital, atelierul de proiectare virtual, arhivele digitale și arhitectura media, conservarea artei digitale. Concluziile fac legătura cu cercetarea conexă și prezintă sugestii pentru lucrări și cercetări viitoare, inclusiv reprezentarea peisajului nu doar ca un Model 3D, ci ca o suită evolutivă istorică unică, specifică/particulară, dar și determinantă pentru un teritoriu, care necesită cercetare, interpretare și vizualizare și/sau refacere virtuală, prin instrumente specifice, în ideea de a păstra memoria locului în spațiu și timp, pentru generațiile viitoare de cercetători și specialiști, pentru alți actori urbani care participă la procesele urban-arhitecturale spațiale și teritoriale, precum și pentru publicul larg sau turiști.
