Comentariul autorului:
Cartea „Forța orașului absent” este structurată pe teza de doctorat susținută la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, în anul 2007, cu titlul „Imaginea orașului în contextul urbanismului participativ”. Teza a beneficiat de îndrumarea profesorului emerit Alexandru Sandu.
Conceperea acestei cărți beneficiază de experiențele diverse ale autorului în proiectare de arhitectură și urbanism (în ateliere de stat și private), în administrația publică (arhitect șef la Iași între 1994-2004), în politică (președinte al Comisiei de Urbanism a Consiliului local Iași, între 2004-2008), în jurnalistică (aproape 15 ani articole săptămânale în Ziarul de Iași), precum și deplasări de specializare - documentare în Israel (1996), Franța (1996), Suedia (1997), S.U.A (1999), Anglia (2001).
Volumul publicat la editura Junimea beneficiază de cuvântul de întâmpinare al profesorului Alexandru Sandu și de prefața criticului literar și omului de cultură ieșean Ioan Holban. Este alcătuită din șapte părți, după cum urmează:
1. Un argument extins al întruchipării ideii de imagine urbană în viziunea amplă a civilizației, revelată tainic și miraculos, în același timp, în uimitoarea poveste a Babilonului, concentrată în nouă versete ale „Genezei” biblice.
2. Capitolul 1 este centrat pe ideea de transformare urbană, genetică structurii orașului, reverberată în imagini încă de la nașterea orașului și aflată într-o continuă, nelimitată expansiune, în imaginarul comunitar și individual al citadinului, dar și în spațiul fizic.
3. Capitolul 2 abordează, cu precădere, evoluția culturală a imaginii urbane, a modului comunitar de percepere, de la datul inspirat al creatorului divin, la ideea urbanismului participativ. Modelul de comunicare pe imaginea urbană este interpretat și preluat din cartea lui Kevin Lynch, „Imaginea orașului”.
4. În capitolul 3 este tratată problema proiectului considerat din perspectiva imaginii urbane, privit ca instrument existențial de transformare a spațiului urban. Concluzia fundamentală stă în necesitatea ilustrării limpezi a structurilor esențiale ale conviețuirii în spațiul urban și mai ales, ale relațiilor dintre ele. Considerând în acest context relația ca fiind echivalentă comunicării.
5. Capitolul 4 este un exercițiu de aplicare a metodei imaginate în acest demers, orașului Iași, considerat a fi reprezentativ pentru civilizația urbana românească.
6. Ultimul capitol, 5, este concluziv. Sunt puse în rol idei considerate esențiale în asigurarea vitalității, continuității și calității imaginii urbane.
7. Volumul este completat cu nouă anexe considerate necesare în susținerea forței orașului absent. Între ele iese în evidență excepționalul text al lui G.M. Cantacuzino, „Orașul Iași, un peisaj”. În fine, anexele sunt urmate de necesara bibliografie selectivă.
