Comentariul autorului:
În casa GG poți simți verticalitatea spațiului înalt din intrare, poți să simți plăcerea de a parcurge o scară generoasă al cărui gol deschide spațiile pe toată înălțimea casei, poți simți liniștea adâncă din 'camera din spate', și poți privi cerul din cel mai îndepărtat loc al casei, raportat la intrare.
Începutul a însemnat transformarea majoră a unui proiect de structură existent și mult prea greoi, regândit astfel încât spațiile interioare să se deschidă cât mai mult spre exterior, și să rezoneze în același timp cu nevoile familiei care o va locui. Dezvoltarea casei pe lungime a fost impusă de lotul îngust, tipic zonelor bucureștene cu case construite la început de secol, cu calcane pe două laturi. A fost o ocazie de a experimenta fragmentarea unui spațiu lung în secvențe, șicane, alveole, spații mari și spații mici care devin complexe și funcționează împreună.
Eliberarea structurii de stâlpi și grinzi vizibile la interior, anularea unor bucăți din plăcile de beton care au născut goluri, a condus către spații înalte, fluide, continue, legate pe verticală prin goluri pe dublă / triplă înălțime și o scară balansată, ce oferă un parcurs lin, în care poți intui ce se ascunde dar se și deschide pe fiecare etaj.
Scara este inima casei și totodată elementul ce leagă 'camera din față' de 'camera din spate', ajungând până la spațiul comun de locuit, cel mai de sus. 'Spațiul de sus' este unul singur, începe cu terasa și se termină în spate cu bucătăria / sufrageria generoasă, în care membrii familiei petrec cel mai mult timp.
Voit, interiorul face uz de puține materiale, însă acestea sunt fine și elegante, cu puține accente de culoare și mai mult texturi, obținând o continuitate bine controlată. Trecerea de la un material la altul este discretă. Lemnul nu e prea mult lemn și albul nu e prea mult alb. Cel mai frumos este spațiul.
