Comentariul autorului:
Proiectul încearcă să exploreze modul în care cinematograful mai poate funcționa în zona centrală în contextul prezent reprezentat de închiderea vechilor cinematografe. Închiderea cinematografe a însemnat atât dispariția unei funcțiuni publice cat și apariția unor lacune în țesutul urban, vechile clădiri sunt abandonate și lăsate să se degradeze sau sunt utilizate impropriu. Astfel de cazuri pot fi întâlnite pe Bulevardul Elisabeta, unde cinematografele Capitol și București sunt abandonate și cinematografe ca Lumina sau Regal sunt folosite parțial la parter ca spații comerciale. Un caz similar este si lotul de la nr. 9 de pe Strada Doamnei, unde vechea clădire a cinematografului Doina este folosită la parter ca restaurant. Deși parterul este încă funcțional, clădirea se află într-o continuă stare de degradare. Intervenția include parcela de la nr. 9 și parcela de la nr. 7, unde la începutul secolului al xx-lea a existat o grădina de vară folosită pentru reprezentații teatrale dar care după construirea cinematografului a funcționat ca spațiu exterior de proiecții cinematografice. La nr. 7 au fost construite Galeriile Blanduziei, însă în prezent lotul este neconstruit. Scopul principal al proiectului este recâștigarea spațiului pierdut și redeschiderea acestuia către oraș și catre comunitate în încercarea de a recladi cinematograful ca nucleu social și cultural. Intervenția constă în păstrarea vechii clădiri a cinematografului și transformarea acesteia într-un mic muzeu al cinematografului ca simbol al al memoriei cinematografului și în scopul păstrării trecutului acestuia. O altă funcțiune propusă care vine să completeze sala de cinematograf o reprezintă o serie de arhive video care ar putea găzdui o parte din colecția Arhivei Naționale de Film, care în prezent se află în comuna Jilava, facilitând astfel accesul la cercetare celor interesați. Pe lângă sălile clasice de cinema, proiectul propune și o serie de spații mobile, ale căror dimensiuni pot fi modificate în funcție de necesitățile momentului, acestea putând fi utilizate pentru workshopuri, mici proiecții de filme, expoziții, sau alte acțiuni conexe unor evenimente în legătură cu lumea cinematografului. În proiect se regăsesc o serie de spații exterioare dedicate proiecțiilor în aer liber, parterul fiind pe cat de mult posibil eliberat de construit și transformat într-o extensie în aer liber a cinematografului. Pereții clădirii devin ecrane în spațiile exterioare care sunt propuse pentru a fi utilizate drept camere de proiectie urbane. Varietatea și flexibilitatea funcțiunilor vine din dorința interveției de a se adresa unui public cat mai larg care ajunge în acest loc, în cele din urmă ca și în cazul vechilor cinematografe, vizionarea filmului aproape că trece în plan secund, scopul principal fiind recâștigarea unuia dintre nucleele comunități, reclădirea unui loc de interacțiune socială dar și păstrarea amintirii unei părți importante din istoria orașului București.
