Comentariul autorului:
Istoria acestei cladiri este o istorie a extinderilor incepută acum mai bine de o sută de ani.
Imobilul este edificat in 1886 ca prima societate de asigurări denumita Nationala iar în 1932 clădirea este consolidată si extinsă cu înca trei nivele și expresia fatadei este modificată într-un stil Art Deco, modernist. Încă de la inceputul secolului XX apar frecvent supraetajarile ca urmare a creșterii prețurilor terenurilor in zona centrala, urmate de ocuparea intensivă.
În 1947 clădirea este naționalizată, în 1977 suferă degradari puternice in timpul cutremurului, în 1922 devine sediul primei Bănci Ion Țiriac iar in 2000 este complet abandonata pentru 15 ani. În 2015 incep lucrările de consolidare, supraetajare și conversie in hotel, lucrări care se întind pe durata a doi ani.
Intervenția din 2015-2017 s-a facut pe mai multe planuri dar cea mai importanta intervenție care i-a schimbat aspectul a fost intervenția de supraetajare in aceeași logică a supraetajarilor anterioare. Inspirați de aliura Art Deco a clădirii, de liniile lungi in secventă care creau volumele de colț, am incercat sa continuăm aceeași geometrie si la etajele extinderii. Colțurile clădirii de la intersecțiile de străzi le-am marcat prin volume moderne care la nivel de idee amintesc de retragerile succesive, in rezalit intâlnite la intrarile in imobilele Art Deco ale Bucureștiului anilor 30. Trecerea dinspre partea istorica si cea moderna se realizeaza la etajul cinci prin tratarea fațadei in maniera unui acoperiș tip mansarda in care lucarnele sunt interpretate într-o forma simplificata, moderna. La etajele șase si șapte, ideea de lucarna este folosită la altă scară si altă proporție încat creeaza o succesiune de volume, un fel de rame prin care dinauntru privești peisajul centrului istoric ca pe un tablou.
