Comentariul autorului:
Situl ales se află în Chișinău, Republica Moldova. Pe sit se găsește Conacul Râșcanu-Derojinschi, o clădire clasată în lista Monumentelor de Arhitectură de Însemnătate Națională, din care, din păcate, a mai rămas doar fațada. Clădirea inițială a fost construita în anii 70 ai secolului XIX de câtre marele arhitect A.I. Bernadazzi și avea funcțiunea de reședință urbană pentru familia Râșcanu-Derojinschi. În anii 50 ai secolului XX clădirea a fost restaurată și extinsă, fațada fiind oglindită iar intrarea având loc prin cele 3 arcade din noul ax principal. În perioada sovietică aici se țineau ședințele Consiliului Suprem al R.S.S.M. După căderea U.R.S.S.-ului, clădirea a funcționat ca un cinematograf iar unele spații au fost închiriate cu scopuri comerciale. La sfărșitul anilor 90 clădirea a fost lăsată în paragină și, ca rezultat, la momentul propunerii proiectului, din clădire a mai rămas doar fațada.
Cred că Conacul Râșcanu-Derojinschi și povestea acestuia reflectă situația societății din Republica Moldova. La fel ca în societate, în timp ce în discuție se află vectorii politici și ideologici, problemele adevărate, printre care și cea a patrimoniul arhitectural, rămân uitate într-o indiferență care pare intenționată. Am ales acest sit pentru că l-am văzut ca o oportunitate, un loc unde ar putea începe o schimbare pozitivă. Localizarea este în miezul centrului istoric al Chișinăului. Accesibilitatea și apropierea de instituții de învățământ cât și de locuri de interes public, determină posibilitatea unei funcțiuni dedicate publicului, în special celui tânăr și plin de energie.
Centrul de Informare și Dezbatere este gândit să fie un loc neformal, primitor, deschis tuturor. Din punct de vedere al arhitecturii, se propune o extindere pe verticală cu un nivel general și încă un nivel retras, care nu afectează percepția monumentului. Se respectă evoluția istorică a monumentului, fiind propusă o separare simbolică între partea inițială a clădirii, care era conacul propriu-zis și care acum devine un Muzeu al Orașului Chișinău, și extinderea propusă. Conacul va fi restaurat parțial în conformitate cu proiectul inițial din secolul XIX. Se propune aceeași localizare a acceselor și scărilor. Pereții interiori vor fi restaurați selectiv, pentru a permite funcțiunea de muzeu. Poziția pereților care nu vor fi restaurați va fi marcată în pardoseală printr-o diferență de culoare a betonului plăcii, care va rămâne aparent, și o ușoară diferență de nivel, cu scop de accentuare a prezenței.
Extinderea cuprinde zona extinsă în perioada U.R.S.S. care acum devine mai mare, pentru a cuprinde întreaga curte. Miezul activităților și a proiectului devine amfiteatrul, propus în locul fostului amfiteatru, doar că orientat diferit de data aceasta pentru a fi posibilă extinderea către foyer prin intermediul unui perete amovibil. Amfiteatrul devine inima clădirii, un punct de interes, un loc ușor accesibil, care te invită să intri si să devii un spectator și participant al evenimentelor și activităților care au loc aici.
