Arhitecţi, arhitectură şi oraşe. Despre profesia de arhitect şi cum se construieşte în România recentă

Autor:
Şerban Ţigănaş
Colaboratori:
Prefaţă: Ştefan Ghenciulescu
Postfaţă: Andrei Mărgulescu
Editor: Mirela DUCULESCU
Graphic design: arh. Octavian CARABELA
Eseu fotografic: arh. Andrei MĂRGULESCU
Redactor: Eugenia PETRE
Editura:
Simetria
ISBN/ISSN:
978-973-1872-32-2
Publicat:
mai 2014
Cuvinte-cheie: arhitectură, România recentă, profesie, patrimoniu, urbanism, spaţiul public, Consiliul Arhitecţilor din Europa, Ordinul Arhitecţilor din România, învăţământ
Volumul reprezintă o culegere de texte cu același numitor comun: referinţa la profesia de arhitect, la rezultatele ei în legătură cu arhitectura și la fenomenele complexe, dar insuficient de bine înțelese, legate de construire. Toate – articole, editoriale, prelegeri, documente de strategie ale Ordinului Arhitecţilor din România, interviuri, comentarii și dialoguri cu mentori sau persoane cu viziune – provin din ultimii circa zece ani, din perioada cu cea mai mare influență asupra dezvoltării României recente (2001-2013) fie că vorbim de cel mai mare elan economic și constructiv, fie de cea mai complicată criză.
Autorul explică legăturile insuficient clarificate dintre cadrul complex în care lucrează arhitecții, arhitectura perioadei și orașe ca specie generică definitorie pentru societățile contemporane. Este o contribuție la autocunoașterea profesiei, la deschiderea ei către societate și poate, mai ales, la anticipare și construcția viitoare. Autorul propune spre analiză lucidă, problematizare şi dezbatere o serie de teme recurente: responsabilitatea civică şi culturală a arhitectului, relația cu clientul și cu societatea, organizarea profesiei, educaţia în arhitectură, calitatea şi sustenabilitatea în arhitectură, urbanismul românesc recent, arhitectura spaţiului public, dezastrul şi situaţia patrimoniului, starea profesiei la nivel european (pornind de la studii sectoriale de ultimă oră realizate de Consiliul Arhitecţilor din Europa) şi adaptarea ei la criză şi, nu în ultimul rând, multiplele definiţii ale Arhitecturii.
Printre altele, provocările contemporane din spaţiul arhitectural românesc analizat sunt generate de întrebări precum: Care este statutul arhitectului în România recentă? Cât mai ține tranziția în urbanism? Ce se întâmplă cu profesia de arhitect în Europa? Cum măsurăm calitatea în arhitectură? Ce fel de școală de arhitectură vrem?
Este o carte care studiază felul în care funcţionează arhitecţii şi arhitectura în relaţie cu lumea, o carte de fenomenologie, o contribuție la analiza profesiei, la deschiderea ei către societate, o carte despre independenţa breslei arhitecţilor şi calitatea arhitecturii (obsesie recurentă a autorului), geometria variabilă a profesiei în lume, în condiţii de criză.

Panou pentru expoziţie

Click pe panou pentru a-l vedea la mărimea originală (se va deschide într-o fereastră nouă).