Fondul documentar de arhitectură din România. Raport preliminar de politică culturală
Autor:
Mirela Duculescu
Colaboratori:
Postfaţa: Mariana CELAC
Texte: Alexandru BELDIMAN, Matei BELLU, Ştefan GHENCIULESCU, Mădălin GHIGEANU, Nicolae LASCU, Andrei MĂRGULESCU, Virgil NIŢULESCU, Mircea PAŞCA, studioBASAR (Alex Axinte & Cristi Borcan),
Şerban STURDZA, Şerban ŢIGĂNAŞ, Doina VELLA, Cristina WOINAROSKI
Grafica şi design: Octavian Carabela
Texte: Alexandru BELDIMAN, Matei BELLU, Ştefan GHENCIULESCU, Mădălin GHIGEANU, Nicolae LASCU, Andrei MĂRGULESCU, Virgil NIŢULESCU, Mircea PAŞCA, studioBASAR (Alex Axinte & Cristi Borcan),
Şerban STURDZA, Şerban ŢIGĂNAŞ, Doina VELLA, Cristina WOINAROSKI
Grafica şi design: Octavian Carabela
Fondul documentar de arhitectură din România este o culegere de studii care abordează chestiunea cîmpului documentar asociat arhitecturii şi urbanismului româneşti. O pledoarie pentru demersul arhivistic, nu un demers arhivistic în sine. Mulţimea de aspecte legate de urgenţa constituirii unui fond documentar de arhitectură din România, de categoriile de documente şi modurile lor de conservare specifice, accesibilitatea, punerea lor în valoare constituie obiectul contribuţiilor autorilor volumului.
Textele adunate în volum sînt grupate, tematic, în trei părţi: prima e dedicată instituţiilor, documentelor şi conservării lor şi sondează natura componentelor fondului documentar; a doua, intitulată „Cercetarea între surse, obstacole şi pierderi”se adresează, cum se poate deduce, dificultăţilor colectării datelor; a treia, desigur, coboară pe teren, pentru a pune problema „memoriei in situ”.
[...]
Partea întîi se încheie cu o spectaculoasă selecţie de schiţe de atelier ale arhitecţilor Alexandru Beldiman, Şerban Ţigănaş şi Şerban Sturdza, intitulată „Schiţele de idee. Coşul cu hîrtii aruncate”. Desenele, a căror forţă expresivă nu e egalată decît de o tulburătoare spontaneitate, lasă să se întrevadă o frîntură din intimitatea complicatului proces al creaţiei arhitecturale.
[...]
Prin substanţa şi structura sa, Fondul documentar de arhitectură îşi asumă misiunea de a institui o metodologie a genului, proprie condiţiilor româneşti. Şi mai este vorba de invitaţia adresată celor implicaţi într-un fel sau altul în creaţia arhitecturală de ieri şi de azi, de a urma aceşti primi paşi făcuţi pe drumul dificil dar indispensabil al recuperării şi restituirii memoriei edificării.
Prin realizarea acestui volum, Editura Simetria se află, ca întotdeauna, la înălţimea menirii sale originare. Oferind publicului o carte întemeietoare, ea se situează încă odată în prima linie a publicisticii româneşti de arhitectură.
Extras din Kázmér Kovács, Arhitectura 5/2011, pp. 101-103
Textele adunate în volum sînt grupate, tematic, în trei părţi: prima e dedicată instituţiilor, documentelor şi conservării lor şi sondează natura componentelor fondului documentar; a doua, intitulată „Cercetarea între surse, obstacole şi pierderi”se adresează, cum se poate deduce, dificultăţilor colectării datelor; a treia, desigur, coboară pe teren, pentru a pune problema „memoriei in situ”.
[...]
Partea întîi se încheie cu o spectaculoasă selecţie de schiţe de atelier ale arhitecţilor Alexandru Beldiman, Şerban Ţigănaş şi Şerban Sturdza, intitulată „Schiţele de idee. Coşul cu hîrtii aruncate”. Desenele, a căror forţă expresivă nu e egalată decît de o tulburătoare spontaneitate, lasă să se întrevadă o frîntură din intimitatea complicatului proces al creaţiei arhitecturale.
[...]
Prin substanţa şi structura sa, Fondul documentar de arhitectură îşi asumă misiunea de a institui o metodologie a genului, proprie condiţiilor româneşti. Şi mai este vorba de invitaţia adresată celor implicaţi într-un fel sau altul în creaţia arhitecturală de ieri şi de azi, de a urma aceşti primi paşi făcuţi pe drumul dificil dar indispensabil al recuperării şi restituirii memoriei edificării.
Prin realizarea acestui volum, Editura Simetria se află, ca întotdeauna, la înălţimea menirii sale originare. Oferind publicului o carte întemeietoare, ea se situează încă odată în prima linie a publicisticii româneşti de arhitectură.
Extras din Kázmér Kovács, Arhitectura 5/2011, pp. 101-103
Panouri pentru expoziție
Click pe panouri pentru a le vedea la mărimea orginală (se vor deschide într-o fereastră nouă)
