Reabilitare platformă industrială Cuprom

Platforma industriala Cuprom din Baia Mare dateaza ca zona de productie incepand cu anul 1907 si a constituit in timp, alaturi de platforma Romplumb, unul din principalii agenti poluatori ai orasului datorita tehnologiilor de extragere a metalelor neferoase, in special aur, argint, plumb si cupru.
Zona luata in studiu este extrem de usor de identificat vizual, inclusiv din afara orasului, datorita siluetei structurii din beton a cosului de dispersie cu inaltimea de 351 m.
Scopul prezentei propuneri urbanistice sta la baza unui studiu prin care s-au identificat costurile si eficienta economica a unei actiuni prin care platforma Cuprom poate fi reabilitata si transformata intr-o zona sustenabila din punct de vedere economic.
In prezent, pe suprafata de 55 ha a societatii Cuprom, activitatea este oprita iar majoritatea numeroaselor constructii si instalatii se gasesc in stare avansata de degradare. De asemenea, terenul din incinta si din afara acesteia sufera de o puternica poluare istorica.
Principalele operatii ce urmeaza sa se desfasoare vizeaza decontaminarea si ecologizarea terenului, dezafectarea constructiilor si a instalatiilor degradate, reabilitarea catorva constructii considerate valoroase (printre care si turnul de 351 m) realizarea infrastructurii de circulatie si de retele edilitare, iluminatul public si zonificarea functionala in vederea asigurarii unor parcele dedicate viitorilor agenti economici.
Din punct de vedere urbanistic, s-a considerat important ca viitoarea platforma sa fie organic legata de tesutul urban adiacent, sa-i fie asigurata o accesibilitate adecvata si suprafata sa sa nu mai constituie o piedica in dezvoltarea spre est a orasului. S-au prelungit spre est traseele strazilor Horea si Luminisului, iar pe traseul actualei cai ferate s-a propus amplasarea unei gari urbane dedicata activitatilor de pe viitoarea platforma.
Pentru amplasarea noilor functiuni s-au identificat doua zone : zona A in care sunt in prezent amplasate majoritatea constructiilor, instalatiilor si traseelor rutiere de incinta si zona B, relativ putin construita, dar dominata de prezenta turnului de 351 m.
In viitor zona A este destinata amplasarii unor functiuni specifice unui parc de activitati, unde alaturi de functiuni eco-industriale ale unor intreprinderi mici si mijlocii se pot amplasa activitati care se pot sustine reciproc precum : prezentare si vanzare, alimentatie publica, proiectare, marketing, etc.
In partea de nord-est a zonei A se gaseste o parcela dedicata activitatilor de gospodarire si reciclare a deseurilor, comuna intregii platforme.
Zona B se doreste a fi dedicata punerii in valoare mai ale din punct de vedere turistic a structurii turnului de 351 m, prin amplasarea in jurul acestuia a unor constructii cu activitati de cercetare, invatamant, expozitii, muzee, centre de conferinte si promovare turistica. La frontul stradal vestic al zonei B se propune amplasarea unor cladiri reprezentative pentru sedii de birouri, spatii de cazare si alimentatie publica, iar la in partea sudica a turnului amplasarea unui parc foto-voltaic.