Ediții: 2023 | 2021 | 2018 | 2016 | 2014 | 2012

Restaurare, consolidare şi reabilitare Muzeul de Artă, Tulcea

Autori:
Andrei Atanasiu, Aurel Ioan Eugen Botez
Colaboratori:
Consultanţi: arh. Şerban Goga, arh. Ileana Timotin
Consolidare structură: ing. Victor Mohonea, ing. Sebastian Ştefanescu
Instalatii: ing. Florin Bălan, ing. Constantin Bălan, ing. Nicolae Grigoriu, ing. Silvia Mohonea, ing. Alexandru Botez
Documentatie economica: ec. Mariana Florea, sing. Maria-Iulia Gogiulescu
Beneficiar:
Consiliul Judetean Tulcea
Localizare:
România, jud. Tulcea, Tulcea, str. Grigore Antipa nr. 2 vezi harta
Indicatori:
RH: P+1E / Sd: 1865 m2 / Su: 1485 m2
Muzeul de Artă se află pe amplasamentul fostului sediu administrativ al Sangeacului Tulcei. Incepând cu anul 1878, edificiul este supus unor transformări majore, devine sediul a numeroase instituţii, pâna în anul 1982 când capătă funcţiunea de muzeu de artă. Multiplele transformări prin care a trecut, puţinele urme şi mărturii păstrate, fac imposibilă determinarea volumetriei construcţiei iniţiale.
Numeroasele schimbări de funcţiune şi consolidarea efectuată în anii 70 au afectat starea de conservare a edificiului. De asemenea, construcţia prezenta umiditate ascensională în zidăriile parterului şi infiltraţii la nivelul învelitorii care au avut efecte negative asupra construcţiei.
Conceptul de interveţie a urmărit să aducă construcţia la forma iniţială cunoscută, să păstreze şi să prezinte urmele descoperite ale edificiului anterior, să asigure stabilitatea structurală, să modernizeze dotăriile şi instalaţiile şi să îmbunătăţeasca calitativ funcţiunea muzeală.
Pentru realizarea unui circuit coerent de vizitare şi unei flexibilităţi sporite în organizarea expoziţională, a fost necesar să se intervină asupra compartimentărilor interioare.
Pe parcursul lucrărilor de execuţie au fost descoperite elemente de arhitectură ce aparţin unei construcţii anterioare. În holul de acces a fost descoperit sub pardoselile actuale un pachet de trepte de acces al unui edificiu anterior. În încaperea aflată la colţul de S-E al clădirii s-au descoperit sub nivelul pardoselii, urmele unei presupuse umblători, o pardoseală din cărămidă, şi urmele unor nişe în parament. În încaperea casei scarii, sub nivelul de călcare actual au fost descoperite bazele unor coloane. Elementele construcţiei anterioare descoperite au fost restaurate şi prezentate aparent iar cele de sub nivelul de călcare au fost expuse sub pardoseli din sticlă.
Vitrajul de la casa scării a fost înlocuit cu un vitraliu a cărei existenţă este presupusă pe baza unor fragmente de sticlă colorată şi profile din plumb descoperite în săpătura. Modelul vitraliului a fost proiectat într-o maniera moderna (modelul original neputând fi reconstituit). Balustrada scării a fost reproiectată urmărindu-se integrarea unor simboluri de factură orientală şi art nouveau.
O atenţie deosebită a fost acordată proiectării iluminatului, prin crearea unui echilibru între iluminatul de ambianţă şi cel expoziţional. Pentru iluminatul expoziţional au fost alese corpuri de iluminat discrete şi flexibile care nu concurează candelabrele alese pentru iluminatul de atmosfera. În holul de la parter au fost proiectate două plafoane luminoase a căror lumină neutră este potrivită pentru expunere.
Scara exterioară de acces a fost reproiectată şi adusă la forma iniţială stabilită pe baza documentelor de arhivă.
După desfacerea tencuielilor la faţade au fost descoperite colonete angajate de colţ din zidărie care au fost prezentate aparent.
Elementele ornamentale de factură eclectică ale faţadei au fost puse in valoare prin accente de culoare.

Panouri pentru expoziție

Click pe panouri pentru a le vedea la mărimea orginală (se vor deschide într-o fereastră nouă)