Ediții: 2023 | 2021 | 2018 | 2016 | 2014 | 2012

Regenerare urbană pentru zona Matache - Gara de Nord din Bucureşti

Autor:
Raluca Munteanu
Colaboratori:
arh. Alexandru Beldiman
arh. Klaus Birthler
cond. arh. Florin Botea
stud. arh. Dan Cioclu
arh. Pierre Bortnowski
istoric de arta Mirela Duculescu
arh. Lucian Corduneanu
matematician Nicusor Dan
arh. Mariana Celac
arh. Maria Duda
arh. Andrei Fuselova
stud. arh. Crina Manolescu
arh. Raluca Mihalache
ing. Mircea Iosif
ing. Gheorghe Ionica
arh. Adrian Mihaescu
arh. Marius Neagoie
stud. arh. Razvan Oprea
stud. arh. Diana Stanciulescu
arh. Serban Sturdza
arh. Teodora Popescu
stud. arh. Vlad Vernica
Localizare:
România, Bucureşti vezi harta
La sfârşitul anului 2010, Primăria Municipiului Bucureşti a decis începerea lucrărilor pentru Diametrala Nord-Sud, având la bază Planul Urbanistic Zonal pentru Diametrala Buzeşti-Berzei-Uranus. PUZ-ul este nesustenabil şi anacronic, cu premise şi priorităţi false (fluentizarea şi creşterea traficului auto de tranzit), care ignoră realitatea complexă a vieţii şi locuirii în cartier. Acestea nu reprezintă interesul public şi contravine politicilor urbane sustenabile, pe care România şi le-a asumat prin documente internaţionale.
Proiectul Arhitecţilor Voluntari, explicat pe înţelesul tuturor în cartea Cui i-e frică de cartierul Matache?Principii de regenerare urbană pentru zona Matache – Gara de Nord din Bucureşti (Pro Patrimonio 2012), pune în discuţie faptul că zona este poarta de intrare în oraş. Fiecăre cetăţean are dreptul la o locuire de calitate şi la un mediu sănătos, iar infrastructura se subordoneză specificului fiecărui cartier. Regenerarea urbană este un proces necesar şi urgent, care trebuie să refacă logica economică şi funcţională, să întărească coeziunea socială şi identitatea culturală a cartierului.
Chiar dacă intenţiile globale ale Diametralei Nord-Sud din Bucureşti sunt de înţeles şi probabil bine justificate, modul de punere în aplicare – care duce la apariţia pustiului şi dezolării prin distrugerea unor zone însufleţite şi nu îşi asumă consecinţele sociale, culturale şi economice ale acestui act – este un model depăşit şi care nu se potriveşte cu noile politici democratice. Sunt posibile şi alte strategii, bazate pe forţele sociale, culturale şi economice existente, care să creeze infrastructuri şi ţesut urban nou, respectând toate nivelurile care sunt interesate de ceea ce ar trebui să ofere oraşului o viaţă mai bună atât din punct de vedere local, cât şi global. Olivier Bastin, arhitect-şef al regiunii Bruxelles
Grupul Arhitecţilor Voluntari nu are comanda unui proiect şi nici nu-şi pune
problema să-l obţină. Ei au lucrat pentru actualii cetăţeni ai cartierului istoric Buzeşti-Gara de Nord şi apoi pentru viitorul Bucureştilor, adaptat unor aspiraţii net diferite ofertei anterioare, aspiraţii pe care locuitorii şi vizitatorii o percep în termeni de confort urban şi adecvare.

Panouri pentru expoziție

Click pe panouri pentru a le vedea la mărimea orginală (se vor deschide într-o fereastră nouă)