Comentariul autorului:
Apartamentul Dona
Cu un focus pe redarea nostalgiei unei epoci apuse, din care face parte și clădirea interbelică din centrul Bucureștiului în care se află, acest apartament își propune să evoce spiritul acelei perioade într-o manieră relevantă pentru prezent. Deși, în mod obișnuit, încercăm să păstrăm elementele arhitecturale originale, aici nu a mai rămas nimic de restaurat, așa că am ales să recreăm atmosfera prin detalii contemporane cu rezonanțe istorice.
Elementul principal al spațiului se poate vedea încă din prima încăpere: un volum din lemn curbat care, asemenea unei panglici, străbate și conectează zonele de zi ale apartamentului. Forma sa rotunjită rupe ritmul liniilor rigide ale unei compartimentări tradiționale și creează o tranziție firească și fluidă între zona de dining, living și hol. Dincolo de prezența sa estetică, își păstrează o funcționalitate discretă, oferind spațiu de depozitare fără a compromite deschiderea apartamentului.
Spațiul se împarte în patru camere articulate în jurul unui hol central. Punctul focal, vizibil încă de la intrare, este zona de dining – un spațiu de întâlnire și dialog, definit de claritate compozițională și de lumina generoasă care îi amplifică caracterul primitor. Din această zonă, fluxul se continuă natural către living, birou și dormitor, fiecare spațiu păstrându-și propria identitate, dar integrându-se în aceeași narațiune coerentă.
Ca stil, apartamentul se înscrie în zona unui Art Deco reinterpretat – un dialog între geometria riguroasă și volumele fluide, între materialele calde și accentele grafice. Nu este o reproducere fidelă, ci o versiune contemporană, personală, care preia spiritul epocii interbelice și îl adaptează unei locuințe actuale.
Materialitatea joacă un rol esențial în experiența acestui interior. Lemnul cald aduce un sentiment de ancorare, piatra naturală completează prin robustețe și textură, iar piesele vintage din inox introduc un contrast subtil și o profunzime vizuală. Aceste obiecte cu istorie conferă un caracter trăit, într-un cămin care respectă trecutul, dar îmbrățișează prezentul.
În acest proiect ne-am dorit să creăm un spațiu unde totul curge firesc, fără exces sau ostentație. Un loc care invită la încetinirea ritmului, la tihna unei dimineți ce se prelungește leneș până spre după-amiază. Tranzițiile sunt fluide, texturile calde, dar temperate, iar fiecare element există aici pentru că aparține, nu pentru că a fost adăugat. Este un spațiu care nu caută să impresioneze prin prezență, ci să răsplătească privirea atentă – prin densitatea materialelor, jocul luminii și felul în care reflexiile amplifică încăperile fără a le domina.
